Crăciunul a început în octombrie, iar militarii SUA bat la ușă. Striviți de criza economică și sub presiunea armadei lui Trump, oamenii din Venezuela au o dorință majoră

Opt din zece venezueleni consideră că o schimbare de guvern este necesară sau foarte necesară, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea Catolică Andrés Bello din Caracas. Dar sunt prea obosiți și apatici pentru a forța o astfel de schimbare, scrie The Economist.

Sărbătoarea Crăciunului a început încă din 1 octombrie în Venezuela, iar copacii de plastic din Caracas, acoperiți cu zăpadă artificială, s-au murdărit după luni de căldură tropicală.

Președintele Nicolás Maduro este cel care a cerut ca sărbătorile să înceapă mai devreme, cu scopul declarat de a promova „bucuria și fericirea”, iar companiile de stat au făcut ce li s-a spus.

Observatorii au subliniat că strategia liderului de la Caracas este de a distrage atenția de la criza pe care o traversează țara.

Televiziunea de stat a început să difuzeze cântece de Crăciun și în octombrie 2024, după alegerile pe care Maduro susține că le-a câștigat, în ciuda acuzațiilor de fraudă masivă formulate de opoziție și de comunitatea internațională.

De atunci, mulți venezueleni au renunțat la politică. „Nu citesc știrile pentru că nu vreau să-mi mai fac griji”, a declarat o femeie în vârstă pentru revista The Economist într-o piață din Caracas.

„Orice trebuie să se întâmple, se va întâmpla în cele din urmă”, a concluzionat ea.

Opt din zece venezueleni consideră că o schimbare de guvern este necesară

Maduro și oamenii săi guvernează împotriva voinței unei majorități covârșitoare a venezuelenilor, scrie The Economist. Dar, deoarece instituțiile – inclusiv armata, instanțele și autoritatea electorală – au fost cooptate de regim, poporul nu are pârghii.

Mii de oameni au fost închiși după alegeri, iar protestele antiguvernamentale sunt acum inexistente. Dar nemulțumirea este profundă.

Opt din zece venezueleni consideră că o schimbare de guvern este necesară sau foarte necesară, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea Catolică Andrés Bello din Caracas.

Impasul i-a determinat pe localnici să se întrebe dacă această schimbare ar putea fi adusă în țara lor din exterior. Contextul sugerează această posibilitate.

Militarii SUA bat la ușă

Marina SUA a mobilizat o forță impresionantă în regiune, în frunte cu USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume.

Donald Trump a făcut în repetate rânduri promisiuni vagi că Maduro, etichetat drept „narcoterorist” de Washington, ar putea fi în curând îndepărtat de la putere. Obiectivul operațiunii, denumite „Operation Southern Spear”, este însă neclar.

Inițial, aceasta a fost prezentată ca o operațiune antidrog: cel puțin 28 de nave suspectate de trafic de droguri au fost scufundate și 104 persoane au fost ucise în atacuri cu rachete atât în Caraibe, cât și în Pacific.

În același timp, operațiunea pare concepută pentru a exercita presiuni asupra lui Maduro, cu care Trump a vorbit o dată la telefon în noiembrie, pentru a-l determina să demisioneze.

În prezent, avioanele americane zboară provocator de aproape de spațiul aerian venezuelean, cu transponderele pornite, astfel încât să lase urme pe aplicațiile de urmărire a zborurilor.

O lovitură pentru exporturile de petrol ale regimului Maduro

În ultimele săptămâni, Statele Unite au adăugat un nou element la campania lor de presiune. Militarii americani au început să oprească vasele care transportă petrol venezuelean.

PDVSA, compania petrolieră de stat din Venezuela, face obiectul sancțiunilor americane din 2019. Dar aceasta și intermediarii săi au învățat să mențină exporturile de petrol printr-o strategie: navele își schimbă numele în mod regulat, schimbă încărcăturile pe mare, arborează pavilioane false și falsifică pozițiile GPS.

Aproximativ 40% dintre navele care comercializează petrol venezuelean sunt ele însele supuse sancțiunilor, potrivit TankerTrackers.com.

Pe 10 decembrie, comando-urile americane au abordat și confiscat una dintre ele: Skipper, un petrolier care tocmai încărcase 1,8 milioane de barili de țiței venezuelean. Echipajului i s-a ordonat să navigheze spre coasta Golfului.

„Statele Unite vor continua să urmărească transporturile ilegale de petrol sancționat, care este utilizat pentru a finanța narcoterorismul în regiune”, a asigurat Kristi Noem, secretara pentru securitate internă, într-o declarație care a încercat să combine temele petrolului și drogurilor într-una singură.

Transporturile de petrol ale Chevron, o firmă americană, rămân neafectate.

Dar pe 20 decembrie, a fost confiscată o a doua navă. Nava Centuries, sub pavilion panamez, transporta și ea 1,8 milioane de barili de petrol și se pare că se îndrepta către o rafinărie independentă din China.

Nava în sine nu era supusă sancțiunilor, dar petrolul provenea de la PVDSA, care este sancționată. Pe 21 decembrie, Maduro s-a plâns că țara sa este victima pirateriei. Iar a doua zi a apărut știrea că un al treilea petrolier este urmărit.

Efectul direct al mișcărilor de trupe americane

Experții din interiorul industriei spun că confiscările, în valoare de aproximativ 160 de milioane de dolari, nu vor afecta imediat regimul de la caracas. Acesta a insistat mult timp asupra plății în avans pentru exporturile sale, adesea cu criptomonede.

Dar repercusiunile asupra principalei sale industrii par grave. Transportatorii vor fi reticenți să participe la un comerț în care riscul cunoscut este pierderea totală.

Până pe 17 decembrie, existau dovezi că rezervoarele de stocare a petrolului din Venezuela erau la doar câteva zile distanță de a atinge capacitatea maximă, potrivit agenției de știri Bloomberg.

Încetinirea exporturilor de petrol ar putea avea un efect dezastruos asupra economiei venezuelene.

Aceasta s-a redus cu aproximativ 75% de la preluarea mandatului de către Maduro, dar în ultimii ani a intrat într-un echilibru, în principal datorită dolarizării informale care a avut loc în 2019.

FMI se așteaptă ca inflația anuală să crească la 629% în 2026.

Ce urmează?

Planul lui Trump, în măsura în care există sau poate fi dedus, ar putea fi acela de a folosi blocada petrolieră pentru a provoca un colaps economic atât de brutal încât cineva apropiat de Maduro să acționeze în cele din urmă pentru a-l înlătura.

O altă posibilitate este cea în care liderul de la Caracas, temându-se pentru viața sa, să încheie un acord cu Trump, probabil unul care să implice acces generos la resursele petroliere venezuelene.

Statele Unite au oferit o recompensă pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro încă din 2020. În august, recompensa a fost dublată, ajungând la 50 de milioane de dolari.

„Cred că zilele regimului sunt numărate”, a declarat María Corina Machado, lidera opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru pace, pentru postul de televiziune CBS, pe 14 decembrie.

Și totuși, scrie The Economist, în ciuda tuturor acestor evenimente dramatice, starea de spirit în Caracas este apatică. Nici măcar forța Flotei a IV-a a SUA nu-i poate convinge pe venezueleni că lucrurile se vor schimba.

„Vreau schimbare, dar mi-e prea frică să protestez”, a declarat pentru jurnaliști Andreina, o tânără de 26 de ani. „Sper doar că într-o zi voi deschide știrile și totul se va fi terminat”, a adăugat ea.

Prea speriați să protesteze și epuizați de promisiunile repetate ale opoziției că sfârșitul regimului este aproape, majoritatea venezuelenilor își continuă pur și simplu viața.