Creditul cu buletinul nu a dispărut, doar a trecut Dunărea. Trucurile folosite de unele IFN-uri din România și Bulgaria pentru a-și înșela clienții

Țara vecină are o problemă serioasă în ceea ce privește protecția consumatorului în domeniul creditelor de consum mici. La o populație de mai puțin de 7 milioane de locuitori, aici există aproximativ 200 de instituții financiare nebancare (IFN-uri) care oferă acces facil și uneori 24/7 la credite de consum. În prezent, acesta este o piață de 3,5 miliarde de euro. Până de curând, situația nu era mult diferită nici în România.

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de interes public. Articolul a fost scris de Dan Popa (HotNews – România), alături de Tsvetelina Sokolova, (Mediapool.bg)

În Bulgaria poți primi creditul online în mai puțin de 10 minute sau direct la sediul IFN-ului, prezentând doar cartea de identitate. Deoarece aceste IFN-uri au la dispoziție cinci zile pentru a declara oficial datoria la Registrul Național de Credit al Băncii Naționale a Bulgariei, este ușor pentru o persoană să obțină 4-5 credite noi în doar câteva zile. Până acum 10-15 ani, situația nu era foarte diferită în România, iar rezultatul era o supraîndatorare excesivă în special a persoanelor vulnerabile sau a dependenților de jocuri de noroc.

IFN-urile bulgărești reușesc să ocolească legile bulgărești și Directiva Europeană privind Creditele de Consum

Deși există legi în Bulgaria, IFN-urile reușesc să le ocolească. E o practică la nivel național a IFN-urilor de a eluda reglementările Directivei Europene privind Creditele de Consum și ale Legii Naționale a Creditului de Consum. În ultimul deceniu, Bulgaria a plafonat legal dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditele de consum. 

DAE reprezintă costul total al împrumutului,  incluzând nu doar dobânda nominală, ci și toate celelalte comisioane și taxe aferente. Plafonul DAE a rămas la aproximativ 50-66% pentru o perioadă îndelungată.

Aproape toate IFN-urile aplică diverse trucuri pentru a ocoli reglementarea, ceea ce duce la creșterea semnificativă a costului real al creditului, ajungând la 250-300%. De exemplu, clientul împrumută 5.000 de leva (aprox. 2.500 euro) pentru 12 luni. Dacă aplicăm plafonul de 50% DAE, acesta ar trebui să returneze aproximativ 7.500 de leva (3.750 euro). Totuși, de obicei i se cere să returneze circa 15.000 de leva (7.500 euro) – de aproximativ trei ori suma împrumutată (principalul de la care a pornit creditul).

Acest lucru se întâmplă prin clauze abuzive și ilegale din contractul de credit de consum semnat între împrumutător și consumator. Unele dintre aceste clauze prevăd penalități ilegale foarte mari pentru întârzierea plăților. În alte cazuri, consumatorului i se solicită o taxă disproporționat de mare pentru neprezentarea unui garant.

Comisia pentru Protecția Consumatorului din Bulgaria a demarat inspecții în sectorul IFN-urilor

Singura modalitate prin care consumatorul se poate proteja este să conteste clauzele ilegale în instanță. În majoritatea cazurilor, instanța confirmă că acestea sunt ilegale. Totuși, majoritatea oamenilor ajung la avocați prea târziu sau nu știu cum să-și apere drepturile financiare și cad pradă creditorilor sau recuperatorilor.

La sfârșitul anului 2024, Comisia pentru Protecția Consumatorului din Bulgaria a început o campanie de inspecții la scară largă în sectorul IFN-urilor. Ca urmare, au fost identificate sute de clauze abuzive. Cu toate acestea, comisia nu a putut verifica fiecare contract individual de credit de consum, așa că instanța și legislația europeană rămân cele mai importante instrumente prin care oamenii se pot proteja de abuzuri financiare.

Există două IFN-uri bulgărești mari care operează și în România – Easy Credit (Management Financial Group) și City Cash. Easy Credit este un jucător important în sector – activează și în Ucraina, Polonia, Macedonia de Nord, Spania, Croația, iar de la începutul anului 2025 – în Mexic. City Cash operează în Bulgaria, România, Macedonia de Nord și Spania, și face parte dintr-un holding financiar care deține și o companie de jocuri de noroc importantă din Bulgaria – Sesame.

Românii au limitat creditarea IFN-urilor după ce presa a documentat cazuri de înșelăciune

În țara noastră, după ce presa a relatat cazuri în care agenți ai unor Instituții Financiare Nebancare (IFN)  au făcut contracte de credit în numele unor persoane fără ca ele să știe (sau vezi cazul unei familii  care a luat un credit de 4.700 de lei și s-a trezit cu o datorie de 34.000 de lei), autoritățile române au luat măsuri pentru ca asemenea situații să nu se mai repete.

Site-ul de investigații Snoop a dezvăluit IFN-uri care au fost implicate direct sau indirect în înșelarea oamenilor. 

Numai în ultimul an, numele a cel puțin 20 de IFN-uri apar în dosare de înșelăciune, conform mărturiilor victimelor și documentelor din instanță.

Un caz notoriu a implicat un angajat al unei companii mari care, folosind datele clienților colectate la locul de muncă, a obținut credite de la 11 IFN-uri, prejudiciind peste 50 de persoane cu sume ce au depășit 500.000 de lei.

Fraudele au fost posibile și din cauza slabei verificări a identității de către unele IFN-uri, care au acordat credite pe baza unor simple copii de buletin și a unor adeverințe de venit, fără verificări suplimentare cum ar fi interviuri video sau confirmări telefonice.

Banca Națională a României a aplicat sancțiuni IFN-urilor pentru nerespectarea normelor de cunoaștere a clientelei sau a legislației privind combaterea spălării banilor, dar de obicei aceste măsuri s-au limitat la amenzi sau avertismente.

În România funcționează circa 170 de Instituții Financiare Nebancare, potrivit registrelor Băncii Naționale care au activități multiple- de la acordarea de credite de consum, la împrumuturi imobiliare. 

Numărul exact de IFN-uri poate fluctua, deoarece apar noi entități sau unele ies din piață, dar pentru anul 2025, potrivit presei și surselor specializate, numărul IFN-urilor active se ridică la circa 170.

Ce au făcut autoritățile române

Dobânzile la creditele acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN) din România au fost plafonate oficial începând cu 11 noiembrie 2024. În această dată a intrat în vigoare Legea nr. 243/2024, care stabilește limite clare pentru costurile maxime ce pot fi percepute de IFN-uri la creditele de consum și ipotecare.

Astfel, IFN-urile nu mai pot acorda dobânzi la orice nivel așa cum făcuseră până atunci. 

Plafonarea acoperă atât creditele de consum (până la 25.000 lei), cât și creditele ipotecare, cu reguli specifice pentru fiecare categorie.

Sume maxime admise (pentru credite de consum):

• Până la 5.000 lei: dobândă maximă de 1% pe zi
• Între 5.001 și 10.000 lei: dobândă maximă de 0,8% pe zi
• Între 10.001 și 25.000 lei: dobândă maximă de 0,6% pe zi
• Important este că suma totală rambursată nu poate depăși dublul valorii creditului acordat, indiferent de perioada contractului

Dobânzile la creditele acordate de IFN-uri au fost plafonate pentru a proteja consumatorii de practici abuzive și dobânzi excesive, care au caracterizat piața acestor produse financiare în ultimii ani. Scopurile principale ale plafonării sunt:

Limitarea îndatorării excesive: În trecut, IFN-urile puteau practica dobânzi foarte ridicate, uneori de ordinul miilor de procente anual, ceea ce ducea la situații în care debitorii ajungeau să plătească sume mult mai mari decât au împrumutat și intrau ușor în imposibilitate de plată sau executare silită.

Curățarea unei „jungle financiare”: Autoritățile și experții au semnalat că IFN-urile au funcționat mult timp într-un mediu cu reglementare slabă privind costul creditelor, ceea ce a permis abuzuri și supra-îndatorare în rândul populației cu venituri mici sau fără acces la bănci.

Asigurarea echilibrului contractual și a integrității pieței: Noua lege are rolul de a reda echilibrul între creditori și debitori și de a preveni destabilizarea pieței financiare interne cauzate de practicile neloiale și dobânzile excesive.

Creșterea transparenței și protecției consumatorilor: Legea obligă IFN-urile să informeze clar clienții despre toate costurile și să limiteze valoarea totală rambursată la dublul sumei împrumutate, astfel încât oamenii să nu mai fie surprinși de sume uriașe de plată și să-și poată planifica mai bine bugetul.

Sintetizând poziția autorităților, plafonarea a fost impusă pentru a pune capăt abuzurilor, a proteja cetățenii vulnerabili și a alinia România la practicile europene privind protecția consumatorului financiar.

Creditul IFN are o contribuție modestă (doar 5,8%) la creditare, iar activele lor sunt de circa 3% din activele sectorului bancar.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.