Crezi că Moldova este divizată? Gândește-te din nou
A numi Moldova o țară divizată, ezitând în privința aspirațiilor sale UE, este o narațiune falsă. O privire superficială la numărul de voturi exprimate în 2024 comparativ cu 2020 face acest lucru clar. Numerele totale nu s-au schimbat mult. Ce s-a schimbat este desfășurarea de către Rusia a unei scheme masive de cumpărare a voturilor și eșecul de a schimba semnificativ rezultatele electorale în Moldova, scrie Nicu Popescu, fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, într-un articol pe Contributors.ro.
Paradoxul
Există un paradox remarcabil în modul în care sunt interpretate două rezultate recente ale alegerilor în cercurile de politici și în dezbaterile publice.
Victoria președintelui ales al SUA, Donald Trump, a fost descrisă drept un succes zdrobitor după ce acesta a obținut 50,5% din votul popular, fiind votat de același număr de 74 de milioane de votanți ca în 2020. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor recente din Moldova – unde un referendum pro-UE a câștigat cu 50,4% și președinta în exercițiu, Maia Sandu, a avut un avans de 11% în fața contracandidatului prorus – au fost prezentate drept victorii mai puțin convingătoare.
În ultimii ani, presiunile economice și geopolitice au creat un mediu istoric ostil pentru liderii actuali, ducând la pierderi masive în SUA, Marea Britanie, Franța și dincolo de acestea. De la democrații din SUA și conservatorii din Marea Britanie, până la colapsul coaliției din Germania, partidele de guvernământ au suferit reculuri masive în multe democrații. Doar în acest an, liderii actuali din zece mari democrații s-au confruntat cu un backlash semnificativ din partea alegătorilor.
Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de războiul din Ucraina și de o serie de crize – refugiați, energie, economie și securitate – ar fi, teoretic, un candidat principal pentru un regres major al conducerii actuale.
Totuși, în Moldova baza de susținere a Maiei Sandu rămâne stabilă, comparativ cu rezultatele ei din 2020. În 2024, ea a câștigat cu un avantaj de 11%. Numărul total al voturilor sale a scăzut ușor – de la 943.000 în 2020, la 930.000 în 2024, cu un referendum pro-european care reflectă o tendință similară.
În Moldova (excluzând diaspora), ea a primit 660.000 de voturi în 2024, comparativ cu 699.000 în 2020, în timp ce sprijinul din diaspora a crescut de la 244.000 la 270.000. Această stabilitate este o dovadă a dedicării continue a moldovenilor pentru integrarea europeană, în ciuda unui context regional volatil și a intensificării interferențelor rusești.
Cu siguranță, există nemulțumire în rândul alegătorilor din Moldova, dar angajamentul pentru un curs pro-UE continuu s-a dovedit chiar mai puternic.
Amploare uluitoare a interferenței rusești în alegerile din Moldova
Oponentul Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a încercat să se poziționeze drept un centrist, susținând integrarea în UE, în timp ce pleda pentru echidistanță, o politică așa-zisă „multi-vectorială”, care include legături strânse atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
Poziția sa a atras alegătorii obosiți de a alege între părți. Alexandru Stoianoglo nu a contestat deschis UE, nici nu a condus o campanie explicit anti-UE. Deși a beneficiat clar de sprijinul tuturor forțelor pro-ruse din Moldova, nu toți susținătorii săi sunt pro-ruși.
O parte semnificativă, poate chiar majoritatea, favorizează relații echilibrate între Est și Vest, nu o schimbare pro-rusă. Și ei nu sunt majoritari.
Voturile sale, totalizând aproximativ 750.000, au depășit ușor sprijinul pentru Igor Dodon, liderul Partidului Socialist, care a primit în 2020 (690.000). Acest lucru arată că campania lui Stoianoglo a fost mai puțin despre atragerea de noi alegători și mai mult despre reambalarea vechilor loialități.
Susținut de o rețea de cumpărare de voturi orchestrată de Rusia, câștigurile lui Alexandru Stoianoglo au fost consolidate prin interferențe extinse, mai degrabă decât printr-o schimbare autentică a sentimentului public.
Organele de aplicare a legii au descoperit o schemă de cumpărare a voturilor care a implicat aproximativ 10% din alegători, cu notificări SMS de la o bancă rusă sancționată ajungând la 138.000 de numere unice care au instalat aplicația băncii pentru a primi transferuri de bani din Rusia pentru voturile lor.
În plus, listele cu numere de telefon și nume confiscate în timpul perchezițiilor poliției indică un sistem și mai larg de distribuție a banilor, dezvăluind o încercare la scară mai largă de a influența alegerile.
Sandu va trebui să se apropie de cei 44% care nu au votat pentru ea
Interferența rusă s-a extins la perturbarea votului din diaspora, cu amenințări false cu bombă la aproximativ o duzină de secții de votare din străinătate și atacuri cibernetice vizând procesul de votare în străinătate.
Alegătorii moldoveni au ales totuși să o susțină pe Maia Sandu și au susținut la limită UE în referendum, în ciuda unei scheme masive de cumpărare a voturilor. Fără interferențe, sprijinul pentru UE și Sandu ar fi fost probabil răsunător.
Pe măsură ce Moldova înaintează, reforma justiției și creșterea economică sunt ambele priorități urgente. Pentru a proteja Moldova de interferențele rusești, reforma justiției trebuie să includă o revizuire rapidă și cuprinzătoare a instituțiilor, precum și protecție pentru judecătorii suficient de curajoși pentru a se opune foștilor oligarhi și influențelor nedrepte.
Moldova trebuie, de asemenea, să își consolideze economia pentru a demonstra că democrația poate oferi rezultate tangibile care să îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor. Ca în orice democrație, alegătorii din Moldova au fost afectați grav de inflație, perturbările economice și preocupările energetice. Mulți dintre cei care au susținut-o pe Maia Sandu și au susținut integrarea în UE se așteaptă cu siguranță ca guvernul să întreprindă mai multe acțiuni pentru a atenua șocurile economice cu care țara s-a confruntat în ultimii ani.
Ca președinte reales, Maia Sandu va trebui să se apropie de cei 44% care nu au votat pentru ea. Anul viitor va testa din nou rezistența și răbdarea alegătorilor moldoveni pe măsură ce se îndreaptă către alegerile parlamentare.