Cristian Pirvulescu vorbeste despre politica, stat de drept si justitie la Conferintele Teatrului National

Cunoscutul politolog şi comentator al vieţii sociale şi politice româneşti,Cristian Parvulescu vine la Conferintele Teatrului National, duminică 22 februarie 2015, de la ora 11.00, la Sala ATELIER, pentru a vorbi despre politica, stat de drept si justitie in conferinta: Mai poate avea politica vreun sens?

Într-o epocă în care scandalul public cotidian pare să fi compromis iremediabil politica, mai poate aceasta avea vreun sens? Și, într-un moment în care statul de drept a devenit un leit-motiv cotidian, poate fi justiția un substitut al politicii? Ce mai rămâne din separația puterilor în stat și cum poate funcționa statul de drept astăzi?

Nu prea se știe cu precizie cine și când a folosit mai întâi expresia „Fiat justitia, et pereat mundus”, dar ideea că justiția este mai presus de morală, moravuri și sentimente și mai ales dincolo de politică este cunoscută încă din antichitate. De aici și problema: cum se poate justifica moral actul de justiție și care este rolul său în societate?

Trebuie să fie justiția independentă? Dilema filosofică se exprimă prin conflictul dintre viziunea utilitaristă (justiția trebuie să asigure maxima utilitate, adică, în sensul lui John Stuart Mill să facă posibilă maximizarea fericirii pentru cât mai mulți și să reducă suferința) și cea pe care am putea-o numi absolută (justiția trebuie să fie eternă, universală, imuabilă, implacabilă, impersonală, etc). În consecință, cărui tip de morală i se supune dreptatea procedurală, cea pe care în limbajul obișnuit o numim justiție: uneia utilitariste, și anume ideii că justiția este o funcție a statului și are o utilitate practică, sau uneia non sau contra utilitare, și anume că justiția este întruparea Dreptății supreme. Dar, cine stabilește ce și cum este Dreptatea supremă?

Revenind pe malurile Dâmboviței, am putea spune, parafrazându-l pe Caragiale: „Să fie dreptate, dar să știm și noi!”. „Noi”, adică ei, politicienii obsedați de sondaje, aflați într-o campanie electorală permanentă, trăind într-un cotidian permanent. Să fie Dreptate? Sigur! Dar pentru a realiza ce?

Cristian Pîrvulescu este politolog, comentator politic și activist pentru democrație și drepturile omului. Participă curent la dezbateri pe teme civice și politice în mass-media și publică comentarii politice în presa scrisă.

S-a născut la 9 ianuarie 1965, în Ploiești. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, în 1989.

Ca profesor la Facultatea de Științe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde funcționează din 1992, predă cursuri de știință politică (Concepte fundamentale în știința politică, Instituții politice, Politică comparată). Din 2005 este și decan al acestei facultăți.

Susţine şi coordonează o intensă activitate de cercetare în cadrul învăţământului universitar (proiecte finanţate de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, PHARE, Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior ş.a.). A condus mai multe seminarii și școli de vară privind modificarea Constituției și a legii partidelor.

Este Doctor în ştiinţe politice cu teza „Tendinţe şi evoluţii în dinamica partidelor politice (vest)europene la sfârşitul secolului XX”, SNSPA, 2003.

A urmat stagii de specializare în Franţa, Germania, Olanda şi Statele Unite ale Americii.

A participat la numeroase congrese, conferinţe, simpozioane şi mese rotunde, afirmându-se ca unul dintre cei mai activi politologi și comentatori al vieții sociale și politice românești.

Experienţă profesională:

Membru în comitetul de redacţie şi redactor şef adjunct al revistei de ştiinţe politice Sfera Politicii ( 1994-1997)

Membru fondator al Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice, precum şi al Societăţii Române de Ştiinţe Politice

1999–2005, membru al juriului Barometrului de Opinie Publică, cercetare bianuală realizată de Fundaţia pentru o Societate Deschisă

Din 2007 este membru al Comitetului Economic și Social European.

A condus, în calitate de preşedinte, între 1999 şi 2013, Asociaţia Pro Democraţia, în prezent fiind Preşedinte de Onoare.

Lucrări de autor: Politici şi instituţii politice, Editura trei, Bucureşti, 2000, 2002; Partide si sisteme de partide, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2000, 2007; Ştiinţa politică, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2001.

A publicat numeroase articole şi studii, are o serie de contribuţii la lucrări colective, între care amintim: Introducere în educaţia civică. Ghidul ziaristului, editată de Asociaţia Pro Democraţia, Bacău, 1999 – fiind coordonatorul lucrării; Dicţionar de scrieri politice, (coordonator Laurenţiu Ştefan Scalat), Editura Humanitas, 2000 (articolele : Montesquieu – Despre spiritul legilor, Roberto Michels – Partidele politice: eseu asupra tendinţelor oligarhice ale democraţiilor); Naţionalism şi rasism difuz în cultura politică românească în Populism, demagogie, realism politic, volum editat de Cătălin Turliuc şi Alexandru Zub, Academia Română, Institutul de istorie A. D. Xenopol, Iaşi, 2001; Manual de filozofie, (coordonatori : Adrian Miroiu, Doina Ştefănescu), Editura Humanitas, 2003.

Premii şi distincţii : Ordinul Pentru Merit în rang de Cavaler, 2000; Premiul Grupului pentru Dialog Social, 2004.