Criza alimentară din Gaza capătă proporții dramatice: oameni morți de foame, copii slăbiți internați, apel din partea ONU, a organizațiilor umanitare și marilor instituții media către Israel
Gaza nu a fost niciodată atât de înfometată, iar situația pare să se agraveze, în ciuda avertismentelor lansate de localnici și de organizațiile umanitare, scriu The Guardian, Reuters și BBC.
În doar trei zile din această săptămână, autoritățile din domeniul sănătății publice din Gaza au înregistrat 43 de decese cauzate de foame.
BBC i-a citat marți pe oficialii palestinieni, care au spus că cel puțin 113 persoane au murit de foame până acum, dintre care 80 de copii, majoritatea în ultimele câteva săptămâni.
Autoritățile sanitare au spus însă că mulți oameni mor în casele lor sau în corturi, fără ca decesele să mai fie înregistrate.
În acest timp, Israelul blochează de luni de zile transporturile de alimente.
Cantitățile totale permise de la începutul lunii martie sunt cu mult sub rațiile necesare pentru a evita foametea pentru cei 2,1 milioane de locuitori, iar palestinienii sunt deja slăbiți de impactul crizei alimentare prelungite și al strămutărilor repetate.
Faiza Abdul Rahman, o localnică care a rămas în orașul Gaza pe tot parcursul războiului, a declarat că nici măcar perioada în care controlul asupra alimentelor era cel mai strict, anul trecut, nu a fost atât de gravă.
„Am mai avut de-a face cu foametea, dar niciodată așa”, a spus ea. „Aceasta este cea mai grea perioadă pe care am trăit-o vreodată”, a spus femeia citată de The Guardian.
Potrivit cotidianului britanic, secția spitalului Patient’s Friends Benevolent Society este aglomerată cu copii slăbiți și malnutriți, unii dintre ei înghesuiți în cele 12 paturi.
În orașul Gaza mai există doar două echipe pediatrice funcționale, iar zilnic se prezintă până la 200 de copii care au nevoie de tratament.
„Foamete în masă, provocată de om”
Mărturiile localnicilor și ale medicilor, precum și datele furnizate de guvernul israelian, Fundația Umanitară din Gaza, ONU și organizațiile umanitare au arătat că alimentele se epuizează.
Nici banii și nici angajatorii influenți nu îi mai pot proteja pe palestinieni.
„Organizațiile umanitare asistă la dispariția colegilor și partenerilor sub ochii lor”, au avertizat peste 100 de instituții care activează în Gaza, printre care Medici fără frontiere, Save the Children și Oxfam, într-o declarație comună săptămâna aceasta.
Sindicatul jurnaliștilor AFP a declarat luni că, pentru prima dată în istoria agenției de știri, riscă să piardă un coleg din cauza foametei.
AFP, alături de BBC și AP au lansat un apel către Israel pentru a permite jurnaliștilor să iasă și să intre în Gaza.
„Suntem extrem de îngrijorați pentru jurnaliștii noștri din Gaza, care sunt din ce în ce mai puțin capabili să se hrănească pe ei înșiși și familiile lor”, au spus instituțiile media.
Miercuri, șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „o mare parte” a populației din Gaza moare de foame.
„Nu știu cum altfel s-ar putea numi decât foamete în masă – și este provocată de om”, a spus el.
Un declin spre foamete
Israelul a impus un asediu total asupra Gazei începând cu 2 martie.
Când prim-ministrul Benjamin Netanyahu l-a ridicat pe 19 mai, el a afirmat că guvernul acționa pentru a preveni o criză alimentară.
Autoritățile israeliene au permis însă doar cantități minime de ajutor, astfel încât declinul Gazei spre foamete a continuat, doar că puțin mai lent.
De asemenea, guvernul israelian a canalizat tot ajutorul prin intermediul unei organizații obscure susținute de SUA, Gaza Humanitarian Foundation (GHF), care administrează patru puncte de distribuție militarizate.
Sute de oameni au fost uciși încercând să obțină alimente distribuite în locuri pe care palestinienii le descriu ca „capcane mortale”, care au distribuit provizii ce acoperă doar o fracțiune din nevoile Gazei.
Foametea distruge societatea
Experții au avertizat că foametea nu doar că îi ucide pe palestinieni unul câte unul, ci și distruge societatea și provoacă daune permanente, fizice și psihice.
Foametea obligă organismul să-și consume propriile mușchi și organe pentru a obține energie, ceea ce poate provoca leziuni permanente, afectează viitorul copiilor prin încetinirea creșterii fizice și mentale și poate chiar afecta sănătatea copiilor supraviețuitorilor, au spus medicii.
De asemenea, foametea distruge comunitățile, întorcând oamenii unii împotriva altora în disperarea de a găsi hrană și forțându-i să facă lucruri rușinoase, umilitoare sau violente pentru a supraviețui.
Chiar dacă se recuperează fizic, trauma de a fi nevoiți să aleagă între copii, să respingă rudele care cer hrană, să-și vândă propriile corpuri pentru hrană, rămâne cu ei toată viața, spun experții citați de The Guardian.
„Poți aborda foametea ca pe un fenomen biologic trăit de indivizi, dar este și o experiență socială colectivă”, a explicat Alex de Waal, director executiv al World Peace Foundation de la Universitatea Tufts și autor al cărții Mass Starvation: the History and Future of Famine (Foametea în masă: istoria și viitorul foametei).
„Foarte adesea, acel element social – trauma, rușinea, pierderea demnității, încălcarea tabuurilor, ruperea legăturilor sociale – este mai semnificativ în memoria experienței supraviețuitorilor decât experiența biologică individuală”, a spus el, citat de cotidianul britanic.
„Nu poți înfometa pe cineva din greșeală”
Experții internaționali au avertizat în repetate rânduri în timpul războiului că Gaza se apropie de pragul recunoscut la nivel internațional pentru foamete, măsurat prin factori precum rata mortalității și malnutriția.
Chris Newton, analist la International Crisis Group și expert în foamete și înfometare ca arme de război, a spus că, chiar dacă această linie nu a fost depășită, efectul petrecerii unor perioade lungi de timp într-o stare de foame extremă nu poate fi complet inversat.
Unul dintre semnele cele mai vizibile ale colapsului social din Gaza este jefuirea regulată a camioanelor cu ajutoare care intră pe teritoriu și împușcarea aproape zilnică a persoanelor care încearcă să obțină provizii limitate de la centrele de distribuție operate de Fundația Umanitară din Gaza.
De Waal a spus că controlul Israelului asupra frontierelor terestre și maritime înseamnă că are control deplin asupra cantității de alimente care intră pe teritoriu, iar datele ONU care furnizează informații detaliate despre malnutriția în rândul palestinienilor înseamnă că liderii săi nu pot spune că foametea a fost un rezultat neprevăzut.
„Nu poți înfometa pe cineva din greșeală, poți împușca pe cineva din greșeală, dar când provoci foamete, ai la dispoziție 60 sau 80 de zile în care poți remedia eroarea”, a spus el.
Negocieri pentru un armistițiu
Israelul analizează un răspuns revizuit din partea Hamas la propunerea de încetare a focului și eliberarea ostaticilor, a declarat joi biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în timp ce atacurile aeriene și terestre israeliene continuă să lovească Fâșia Gaza, scrie Reuters.
Hamas a confirmat că a înaintat o nouă propunere, dar nu a dezvăluit conținutul acesteia. O versiune anterioară, prezentată marți seara, a fost respinsă de mediatori ca fiind insuficientă și nici măcar nu a fost transmisă Israelului, au declarat surse familiarizate cu situația.
Ambele părți se confruntă cu o presiune enormă atât pe plan intern, cât și extern, pentru a ajunge la un acord, în contextul în care condițiile umanitare din Gaza se deteriorează rapid, pe fondul unei foamete acute și generalizate în enclava palestiniană, care a șocat întreaga lume.
Un înalt oficial israelian a fost citat de mass-media locală spunând că noul text este unul cu care Israelul ar putea lucra. Cu toate acestea, postul israelian Channel 12 a declarat că nu se poate ajunge rapid la un acord, existând în continuare divergențe între cele două părți, inclusiv cu privire la locul în care ar trebui să se retragă armata israeliană în timpul unui eventual armistițiu.
Un oficial palestinian apropiat negocierilor a declarat pentru Reuters că ultima poziție a Hamas este „flexibilă, pozitivă și ia în considerare suferința crescândă din Gaza și necesitatea de a opri foametea”.
INTERVIURILE HotNews.ro