Tribunalele din Neamț și Brașov, precum și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au decis să își continue activitatea, fără adoptarea unor forme de protest, potrivit hotărârilor Adunărilor Generale ale celor trei instanțe, consultate de HotNews. În cazul celorlalte tribunale din țară, deși protestele presupun încetarea activității – cu excepția cazurilor urgente – formulările adunărilor generale au fost diferite. Demersul anunțat de CSM este o formă de protest față de proiectul care modifică pensiile magistraților. 

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat vineri, într-un comunicat de presă, că „în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.

Pe 26 august, cele 16 curți de apel din România, au anunțat că își suspendă activitatea pentru „a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar”, generat de schimbarea cadrului legal privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Trei tribunale nu protestează

Deși CSM anunță că toate tribunalele din țară s-au aliniat la acțiunea de protest declanșată deja de curțile de apel, în realitate sunt trei tribunale care au decis să nu declanșeze niciun protest, chiar dacă sunt nemulțumiți de decizia guvernanților și și-au exprimat dezacordul cu privire la adoptarea noului act normativ anunțat de guvern. 

Este vorba de tribunalele județelor Brașov și Neamț, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

„Cu privire la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției, cu majoritate de voturi (16 voturi împotrivă și 12 voturi pentru), judecătorii au hotărât continuarea activității fără adoptarea unor forme de protest, la acest moment, cu o analiză ulterioară a unor eventuale forme de protest, în funcție de evoluția procesului legislativ”, se arată în hotărârea Adunării Generale a Tribunalului Brașov, consultată de HotNews.

Tot cu majoritate de voturi au decis să nu își suspende activitatea nici judecătorii Tribunalului Neamț, care, însă, au solicitat guvernanților retragerea proiectului de lege privind reformarea pensiilor de serviciu.

„Cu majoritate de voturi, judecătorii Tribunalului Neamț apreciază că nu se impune a se organiza o formă de protest, constând în aceea ca judecătorii să judece doar cauzele cu caracter urgent”, au anunțat oficialii Tribunalului Neamț. Ei au subliniat că, în funcție de cum va evolua situația, se va convoca o nouă Adunare Generală pentru a se decide dacă se impune adoptarea unor forme de protest.

Adunarea Generală a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov a hotărât în urma întrunirii din 26 august, să își continue activitatea „fără nicio întrerupere sau modificare”, având în vedere tipologia cauzelor judecate de această instanță. 

Protestele formulate diferit

Cu excepția celor trei instanțe, celelalte 39 de tribunale județene, cel din București, precum și cele patru tribunale specializate, respectiv patru tribunale militare au decis în cadrul adunărilor generale să își suspende activitatea pe termen nelimitat.

Deși acțiunile de protest declanșate de magistrați la nivel național presupun suspendarea activității de judecată în majoritatea dosarelor, deciziile adunărilor generale au fost formulate cu grija de a nu fi percepute de public drept grevă. 

Cele mai multe dintre tribunale au anunțat că își suspendă activitatea până la retragerea noului proiect de lege privind pensiile de serviciu, menționând cauzele care judeca în această perioadă (măsurile preventive, ordinele de protecție, etc.)

Alte instanțe au anunțat că își „reorganizează temporar activitatea de judecată, prin soluţionarea doar a cauzelor urgente”, că își „limitează temporar activitatea de judecată” sau că își „amână activitatea de judecată”.

Toate instanțele care au anunțat declanșarea acțiunilor de protest au precizat că în această perioadă magistrații vor fi prezenți la serviciu și vor desfășura activități administrative. 

Ce a decis Guvernul

Proiectul privind pensiile magistraților, anunțat joi de Guvern, rămâne nemodificat față de varianta pusă în dezbatere publică în 14 august – care a stârnit reacții dure și proteste din partea magistraților, care au declanșat proteste prin suspendarea activității. 

Dacă proiectul va fi adoptat și va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților trimis spre aprobare de către Guvern către CES include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariul brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea acțiunilor de proteste la nivelul instanțelor și parchetelor din întreaga țară.