Cabinetul Bolojan nu cedează după protestele anunțate de magistrați și păstrează în forma inițială proiectul pentru pensiile din justiție 

Guvernul a trimis spre avizare către Consiliul Economic și Social (CES) proiectele din pachetul 2 de măsuri fiscale, care va fi împărțit în 5 părți. Proiectul privind pensiile magistraților, care va reprezenta în sine un pachet din cele 5, rămâne nemodificat față de varianta pusă în dezbatere publică în 14 august – care a stârnit reacții dure și proteste din partea magistraților, care au declanșat proteste prin suspendarea activității. 

Dacă proiectul va fi adoptat, iar apoi va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților trimis spre aprobare de către Guvern către CES include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariul brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Practic, proiectul privind pensiile magistraților rămâne nemodificat față de cel pus în dezbatere publică în 14 august, în ciuda protestelor anunțate de magistrați, care sunt nemulțumiți de modificările aduse. 

După avizele pe care trebuie să le primească, printre care cel de la CES și CSM, care sunt consultative, Guvernul urmează să aprobe proiectul în ședință de Guvern și să își asume răspunderea în Parlament. Odată asumată răspunderea, opoziția poate depune moțiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moțiunea pică, proiectul se consideră automat adoptat. 

Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi împărțit în 5 pachete diferite, pentru a evita o eventuală invalidare la Curtea Constituțională (CCR), au declarat miercuri seara surse politice pentru HotNews. Planul este ca toate cele 5 pachete, printre care se află și pensiile magistraților, să fie adoptate în aceeași zi, spun sursele HotNews. Informațiile au fost confirmate și de Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-o declarație la Digi24.

Proiectul a generat proteste în instanțe și parchete, CSM acuză că „afectează grav independența justiției”

Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.

Citește și

Protestele magistraților se generalizează. O singură instanță a anunțat că „nu se impune o formă de protest” / Ministrul Justiției, despre ultimele discuții din coaliție pe proiectul pensiilor speciale

Pe durata suspendării activității, magistrații vor judeca doar cauzele considerate urgente, atât în materie penală, cât și civilă, potrivit hotărârilor adunărilor generale a instanțelor care au anunțat declanșarea protestelor. 

În materie penală se vor judeca: măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere. 

În materie civilă, vor fi soluționate măsurile de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor, acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, cum este Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare, în contencios administrativ.

În parchete, cele mai multe adunări generale au fost convocate pentru miercuri, 27 august. Parchetul Tribunalului București a anunțat însă de marți decizia privind suspendarea activității.

Pe durata protestului, procurorii vor suspenda activitățile de urmărire penală, cu anumite excepții. De asemenea, este suspendată activitatea de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, activitățile de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri terminare a urmăririi penale.

Procurorii suspendă, pe durata protestului, activitatea de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, dar și relațiile cu publicul. 

În comunicatul de săptămâna trecută, în care anunța convocarea Adunărilor Generale pentru a decide asupra declansării protestelor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuza că proiectul privind pensiile magistraților „afectează grav independența justiției, încălcând deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și documentele internaționale de referință”. 

„Neexistând nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de inițiator nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentanții autorității judecătorești, ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”, a transmis CSM. 

Ce reclamă CSM:

• „luările de poziție repetate ale reprezentanților partidelor care compun coaliția de guvernare care, într-o manieră incalificabilă, urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora,
• intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susținută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiție,
• promovarea agresivă, din zona aceluiași factor politic și a mass-mediei care îl susține, a ideii că intenția prim-ministrului Guvernului României de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraților,
• ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar și punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor și procurorilor aflați în funcție (…),
• disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați, în condițiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor și procurorilor care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism (…)”.