Cine este judecătoarea Hermina Iancu, noul vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

Judecătoarea Ana Hermina Iancu, cunoscută pentru opiniile sale separate în dosare de larg interes public, precum „Gala Bute”, în care a fost condamnată Elena Udrea, este noul vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Decizia a fost luată joi de Seția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Cum pentru funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți CSM nu a declanșat încă procedura de selecție, aceasta va fi ocupată prin delegație până la organizarea concursului. Judecătoarea Hermina Iancu a fost propusă de către Colegiul de conducere a ICCJ.

Astfel, Secția pentru Judecători a CSM a decis joi delegarea judecătoarei Ana Hermina Iancu în funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu data de 22.08.2025, până la ocuparea funcţiei, prin numire, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.

Unul dintre cele două posturi de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a devenit vacant începând cu 1 august, atunci când președintele Nicușor Dan a semnat decretul privind eliberarea din funcție prin pensionare a judecătoarei Rodica Cosma. Mandatul acesteia expira anul acesta, pe 23 noiembrie. Tot pe 1 august a fost eliberată din funcție prin pensionare și judecătoarea Corina Corbu, președinta ICCJ, al cărei mandat expira ar fi trebuit să se încheie pe 16 septembrie. 

Cine este judecătoarea Ana Hermina Iancu

Fostă judecătoare a Curții de Apel București, Ana Hermina Iancu a fost numită judecător la ICCJ în vara anului 2009. După trei ani, în 2012, a demisionat din magistratură, intrând în notariat. A revenit în magistratură patru ani mai tâziu, când a înaintat CSM o cerere de reluare a activității de judecător la ICCJ. Solicitarea a fost admisă.

Judecătoarea Iancu a prezidat completul care a judecat contestația în anulare în dosarul Gala Bute și a avut opinie separată a în sensul de a se admite contestațiile, a se rejudeca apelul și a lăsa inculpații în libertate. Ceilalți patru judecători din complet au menținut decizia de condamnare.

Ana Hermina Iancu a făcut parte din completul care l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul Zambaccian pentru acuzația de luare de mită și l-a condamnat la 3 ani cu suspendare pentru acuzația de șantaj, in prima instanța. 

Ulterior, fostul premier avea să fie condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

Judecătoarea Iancu a făcut parte din completul care i-a achitat pe fostul premier Călin Popescu Tariceanu, precum și pe fosta președinte a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Angela Toncescu, în dosarul vizând falimentul Astra Asigurări. Instanța de fond, Curtea de Apel Bucuresti, o condamnase pe Toncescu la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare.

Ana Hermina Iancu a făcut parte și din completul completul de 9 judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie care care s-a opus arestării fostului judecatorul Florin Costiniu de la ICCJ, în dosarul în care era anchetat și condamnat, ulterior, pentru fapte de corupție alături de fostul senator PSD, Cătălin Voicu, respectiv afaceriștii Costel Casuneanu si Marius Locic.    

Potrivit ultimei declarații făcute publice în 2024, judecătoarea Iancu deține o casă și un autoturism Suzuki Vitara. În 2023 a moștenită o cotă de 3/32 la o un imobil al familiei. Veniturile salariale și drepturile restante câștigate în 2023 au însumat 714.002 lei. Acestora li s-au adăugat și suma de 17.626 lei, sumă încasată de la CSM pentru participarea în comisii de examinare. 

De la 1 august, șefa ICCJ este Lia Savonea

Pentru funcția de președinte al ICCJ, CSM a declanșat procedura de concurs cu aproape 4 luni mai devreme, din cauza vacanței judecătorești. 

Lia Savonea, singura candidată pentru funcția de președinte, a câștigat concursul, fiind numită în funcție pentru un mandat de trei ani, începând cu 1 august. Numirea Liei Savonea la șefia ICCJ a stârnit critici în spațiul public. Comunitatea Declic a contestat în instanță procedura, acuzând că „legea a fost încălcată”. Organizația susține că Lia Savonea a contribuit de-a lungul anilor la decredibilizarea justiției prin deciziile controversate pe care le-a luat și o acuză de „relații strânse cu politicieni”. Procesul se va judeca la Curtea de Apel Cluj.

O nouă rundă de selecție a judecătorilor la ICCJ pe bază de interviu

Un alt punct de pe ordinea de zi a ședinței Secției Judecători de joi îl reprezintă analizarea propunerea de organizare și desfășurare a concursului de promovare în funcția de judecător la ICCJ. 

Ultima procedură de selecție a avut loc în perioada septembrie 2024-ianuarie 2025. 52 de magistrați au concurat atunci pentru 21 de posturi de judecător la ICCJ. Concursul constă într-o probă eliminatorie având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătorești redactate de candiaţi şi un interviu susţinut în fața Secţiei pentru judecători a CSM.

Procedura de selecție a fost modificată în urma adoptării ”legilor justiției” din 2018, când a fost eliminată proba scrisă. Decizia a fost contestată vehement de organizațiile profesionale ale magistraților, fiind criticată și în prezent. 

”Legiuitorul a eliminat o garanţie a derulării unui concurs într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure promovarea la instanţa supremă a judecătorilor cu un înalt nivel de pregătire profesional”, au semnalat magistrații din cadrul Asociației Forumului Judecătorilor din România.

„Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, semnalau reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor după adoptarea reglementărilor din 2018.

Evaluările hotărârilor judecătorești, semnala asociația, nu pot constitui bază de promovare la instanța superioară, ci doar un instrument pentru a asigura îmbunătățirea calității actului de justiție privită ca sistem, în raport de fiecare instanță în parte.