CSM face scut în jurul șefei ÎCCJ, Lia Savonea, și denunță „presiuni fără precedent la adresa justiției” din partea politicienilor și a ONG-urilor
Consiliul Superior al Magistraturii a avertizeat vineri că atacurile publice tot mai frecvente la adresa magistraților, venite din zona politică și a societății, au ajuns la un nivel fără precedent și riscă să afecteze grav independența sistemului judiciar. O escaladare majoră o reprezintă și protestul anunțat de mai multe asociații care o contestă public pe șefa ÎCCJ, Lia Savonea.
CSM susține într-un comunicat de presă că atitudinile ostile față de magistrați sunt „inițiate și orchestrate de factorul politic”.
Potrivit Consiliului, în ultima perioadă, ținta predilectă a acestor atacuri a devenit Înalta Curte de Casație și Justiție, ale cărei hotărâri sunt folosite ca material de propagandă prin răspândirea de informații false sau trunchiate. Scopul, afirmă CSM, este acela de a genera emoție publică împotriva judecătorilor și de a crea presiune asupra Instanței Supreme.
O escaladare gravă este, în opinia instituției, demersul anunțat de mai multe ONG-uri, care o contestă public pe șefa ÎCCJ, Lia Savonea, și au anunțat un protest pentru vineri, de la ora 18.30, în fața Instanței Supreme.
CSM califică acest pas drept un gest nemaivăzut, incompatibil cu principiile statului de drept și cu independența justiției.
„Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției”, a transmis Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție și acuză că atacurile publice sunt „denigratoare” și „manipulează societatea împotriva justiției”, ducând chiar la vulnerabilizarea majoră a puterii judecătorești.
CSM a subliniat că instanțele judecătorești au obligația constituțională de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale, fără posibilitatea de a modifica sau completa cadrul legislativ, atrăgând atenția că această atribuție aparține exclusiv Parlamentului.
În acest sens, CSM a subliniat că scandalul legat de prescripția răspunderii penale ar fi fost evitat dacă legislativul ar fi intervenit la timp după decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale.
„Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale”, a afirmat Consiliul.
CSM acuză reprezentanții clasei politice că manipulează opinia publică, instingând împotriva judecătorilor, generând „riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”.
„Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, a conchis CSM.
CSM are atribuţia de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ. Până în 2018, preşedintele României avea aceste atribuții, însă a fost eliminat din procedură în urma unor modificări legislative.
