Câți pușcăriași ia în considerare Ucraina să trimită pe front? „Numărul lor va fi diferit în funcție de scenariu”

Ministrul ucrainean al Justiției, Denis Maliuska, crede că între 10.000 și 20.000 de condamnați pot fi mobilizați din sistemul penitenciar, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o penurie de soldaţi şi armament în faţa unei armate ruse mult mai numeroase şi mai bine echipate.

Parlamentul de la Kiev a adoptat miercuri un proiect de lege care permite anumitor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulţi soldaţi împotriva trupelor Rusiei.

„Da, 10.000 până la 20.000 (de condamnați să fie mobilizați, n.r.). Cu siguranță nu mai mult. Dar importantă este abordarea. Cifrele nu au fost calculate deloc, pentru că numărul lor va fi diferit în funcție de scenariu”, a declarat Denis Maliuska într-un interviu pentru BBC Ucraina, citat de Ukrainska Pravda.

Maliuska a spus că susține această posibilitate, dar este de competența Forțelor Armate Ucrainene să decidă ce condamnat poate fi recrutat, notează The Kyiv Independent.

El a subliniat că instituțiile penitenciare din Ucraina, inclusiv centrele de detenție preventivă, sunt supraaglomerate și nu există locuri aproape nicăieri, inclusiv în orașele mari.

Iar a susținut că recrutarea condamnaților ar ajuta la rezolvarea supraaglomerării în închisorile din Ucraina.

„De aceea este o mare problemă. Nu în ultimul rând, militez foarte mult pentru mobilizarea condamnaților pentru a nu încălca standardele privind numărul de persoane pe metru pătrat”, a spus el.

Închisorile ucrainene, supraaglomerate

Închisorile devin din ce în ce mai aglomerate din cauza evacuării unor deținuți din regiunile din prima linie, precum și a faptului că multe dintre închisorile Ucrainei din sudul și estul țării se află în teritorii aflate sub ocupație rusă.

Maliuska a recunoscut că demersul ar putea fi un ecou al politicii Moscovei de recrutare a prizonierilor, dintre care 50.000 au fost cooptați de Evgheni Prigojin în grupul de mercenari Wagner în 2022.

„Bineînțeles, există o paralelă. Nu trebuie să vă înșelați, este o diferență de abordare”, a spus Maliuska.

Ministru ucrainean de Justiție a comentat, de asemenea, posibilitatea includerii celor condamnați pentru crimă pe lista celor recrutați.

„Dar, de exemplu, dacă luăm categoria (celor condamnați, n.r.) pentru uciderea a două sau mai multe persoane: de ce o persoană merge la război dacă nu pentru a ucide? În plus, dacă vorbim de criminali, în special de cei condamnați pe viață, aceștia sunt de obicei oameni care au comis crima la o vârstă foarte fragedă, 18-19 ani. Creierul lor nu este încă format, psihicul lor este instabil și, după decenii de închisoare, portretul psihologic al unei persoane nu are nimic de a face cu o persoană care a ucis pe cineva la vârsta de 18-19 ani. Orice psiholog ar confirma acest lucru”, a afirmat Maliuska.

Proiectul de lege care dă undă verde mobilizării unor deţinuţi în armată urmează să fie înaintat şefului parlamentului, iar apoi preşedintelui ucrainean.

Deputata Olena Şuliak, din partea partidului Slujitorul Poporului al preşedintelui Volodimir Zelenski, a explicat că măsura se adresează exclusiv deţinuţilor voluntari şi va fi necesar acordul autorităţilor militare după examinarea stării de sănătate fizică şi psihică a acestora.

„Doar deţinuţii cu o pedeapsă mai mică de trei ani”

Mobilizarea nu se va aplica în cazul deţinuţilor condamnaţi pentru anumite crime grave, în special „omucideri voluntare a peste două persoane”, violenţe sexuale, atingeri aduse securităţii naţionale sau condamnări „grave” pentru corupţie, a detaliat Olena Şuliak.

Persoanele condamnate în timp ce ocupau funcţii politice importante nu vor fi eligibile pentru această măsură.

Aceşti puşcăriaşi vor servi în unităţi speciale ale armatei, a mai precizat ea.

De asemenea, deputata ucraineană a indicat că doar deţinuţii cu o pedeapsă mai mică de trei ani de închisoare ar putea face o astfel de cerere.

„Putem supravieţui în condiţiile unui război total împotriva unui inamic ce dispune de mai multe resurse doar prin consolidarea tuturor forţelor noastre”, a declarat Olena Şuliak.