Culisele împărțirii funcțiilor de procurori șefi și de șefi ai serviciilor secrete: Nicușor Dan vrea ultimul cuvânt la numirea șefului SRI și la cel al DNA

Întrebat la Paris, marți, când se va decide în privința numirii procurorilor-șefi, președintele Dan a spus că „procedura va fi lansată în zilele următoare”. Șeful statului e decis să păstreze ca prerogativă informală alegerea de către el a numelor pentru SRI și DNA, când se va consulta cu premierul și cu partidele politice, susțin surse de la palatul Cotroceni pentru HotNews.

Numirea șefilor de parchete include procurorul general, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT. Ea va începe, potrivit recentei declarații a președintelui, „în zilele următoare”.

Cum se aleg candidații

Nicușor Dan a descris o parte a procedurii: „Procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul justiției va înainta și președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi. Cred că și aici este firesc să existe o consultare între președinte și premier”. 

Mai există și „etapa CSM”, în care Consiliul Suprem al Magistraturii e parte a procesului de selecție. Candidații propuși de ministrul justiției vin în fața CSM, iar avizul acestuia este doar consultativ. Istoria, mai îndepărtată sau mai apropiată, arată că ministrul justiției, parte a puterii executive, a ignorat deseori în numirea procurorilor șefi analiza CSM, for component al sferei judecătorești. 

Ultimul cuvânt în numirea procurorilor șefi îl are șeful statului.

Mizele lui Dan: șeful SRI și al DNA

„Președintele este hotărât să pună la DNA un om în care are deplină încredere”, a explicat pentru HotNews o sursă de la Palatul Cotroceni. Afirmația a fost confirmată din a doua sursă, care a adăugat că Nicușor Dan are două mize în această alegere: șeful SRI și cel al DNA. 

Dan consideră cele două instituții vitale în politica anticorupție și de recâștigare a încrederii cetățeanului în stat, despre care a vorbit repetat în ultima vreme. 

În privința serviciilor secrete, diferența este că cei doi șefi sunt validați de Parlament. Procesul corespunde logicii constituționale, care a apreciat încă de la fondarea Constituției, că SRI, SIE și celelalte servicii secrete se află sub controlul puterii legislative. 

Atât la SRI, cât și la SIE s-a consacrat numirea de civili.

Prima ratare a președintelui

Nicușor Dan a mai avut o tentativă de a numi șefii SRI și SIE. Presa a consemnat numele avocatului Gabriel Zbârcea pentru SRI și al diplomatului Marius Lazurca pentru SIE, neinfirmate de Palatul Cotroceni.  

Ambii sunt cunoștințe din tinerețe ale actualului președinte. Lazurca a fost coleg de studenție cu Nicușor Dan la Paris, acum 32 de ani și au ținut apoi legătura.  Lazurca a fost numit de Dan consilier la Cotroceni. Despre Zbârcea, Nicușor Dan a explicat într-un interviu pentru Cotidianul că l-a cunoscut la începutul anilor 90 la Liga Studenților din Universitatea București, cunoscută organizație civică în epocă.

„Am niște oameni pe care îi am în cap” 

Nici una dintre variantele inițiale de propuneri nu a fost negată de Nicușor Dan, dar el a spus că nu vrea să ajungă în fața Parlamentului cu două nume care să fie respinse. Cel puțin la acel moment, din sursele politice, președintele nu a realizat în jurul celor două nume un consens nici cu PNL și nici cu PSD.

Marți, la Paris, Dan a repetat nevoia unei baze comune la SRI și la SIE: „În ceea ce privește șefii de servicii, pentru că președintele propune și Parlamentul trebuie să voteze, nu cred că se va întâmpla să nu discutăm înainte, dimpotrivă, vom discuta înainte astfel încât numirile să fie validate”.

„Am niște oameni pe care îi am în cap. Le mai nuanțăm (lucrurile, n.r.)”, a adăugat președintele. „Legea te obligă prin mecanismele ei ca decizia să fie împărțită”, a conchis Nicușor Dan.