Cum a ajuns blockchain, tehnologia din spatele Bitcoin, să fie mai valoroasă decât criptomoneda
Ultimele șase luni au fost extraordinare pentru criptomonede. S-a discutat enorm despre ele și s-au vehiculat sume imense. Despre ce s-a discutat mai puțin e tehnologia din spate, denumită blockchain, și cea care ar putea fi mai longevivă decât criptomonedele actuale.
Într-un moment de maximă inspirație, Arthur C. Clarke a spus, în 1973, următoarele cuvinte care au ajuns să definească lumea noastră modernă: „Orice tehnologie suficient de avansată ajunge să fie confundată cu magia”.
Se poate spune că ce avem în prezent e excepțional, mai ales din punct de vedere al dezvoltării, iar așa ceva e și blockchain, o tehnologie care, în aparență, poate fi folosită la orice și, deocamdată, nu-i folosită la scară mare. Un exemplu e că, în aprilie, a fost anunțat un proiect pentru România prin care ouăle sunt monitorizate prin blockchain înainte să ajungă la magazin.
Tehnologia e folosită ca să stocheze informații ca locaţia şi numele fermei sau al fermierului, informaţii veterinare despre găinile de la care provin ouăle, cu ce au fost hrănite, cum au fost crescute păsările, data ambalării şi alte detalii care completează trasabilitatea produsului. Se poate mai multe de atât? Cu siguranță.
Tot din România e exemplul CryptoDATA. Ce urmărește compania e să furnizeze un sistem de operare, dispozitive și aplicații de comunicare securizate. Componenta cheie e blockchain. La nivel software au dezvoltat protocolul Voice Over Blockchain Protocol (VOBP) pentru securizarea, iar pentru stocare e utilizat standardul InterPlanetary File System (IPFS), încă în fazele lui de dezvoltare și adoptare, dar augmentat cu blockchain. Chiar dacă tehnologia IPFS e încă în fază incipientă, potențialul e acolo pentru a oferi stocare sigură, descentralizată, adică fix pe ce principii se bazează blockchain: descentralizare și transparentizarea operațiunilor.
Specific tehnologiei blockchain este că, odată ce datele au fost introduse în sistem, acestea nu pot fi șterse sau modificate fără alterarea întregii structuri și implicit acordul majorității participante în acel blockchain. De la monitorizarea traseului unui nou până la a ține evidențe și a elimina birocrație nu-i chiar un pas atât de mare. Durează însă, iar motivele sunt destul de previzibile.
Blockchain deja a intrat în a doua fază
Până acum, fiecare tehnologie (sau iterație majoră) nouă a avut nevoie de aproape un deceniu pentru a fi adoptată la scară mare. Așa s-a întâmplat cu internetul care a prins rădăcini serioase abia după bula .com de la finalul anilor ‘90, așa a fost cazul cu telefoanele inteligente a căror adopție a crescut accelerat din 2017 până acum (nu pe cont propriu, ci mai ales prin implementări software în care să fie integrate).
Blockchain a trecut deja în al doilea său deceniu (2008 e un fel de an al nașterii) și au apărut deja ceva aplicații care se bazează pe această tehnologie. Am dat exemplul cu ouăle și e poate cel mai bun ca să asigure adopția în masă. Iar Kaspersky a venit cu propunerea denumită Polys: un sistem electronic de vot, securizat și ușor de monitorizat în timp real. Ba chiar a căpătat tot mai multă tracțiune în ultimul an, pe fondul restricțiilor.
Deși vorbim de blockchain, o soluție software, Polys se bazează și pe hardware, iar în acest sens există un aparat electronic de vot. Sistemul respectiv, în esență, folosește blockchain prin caracteristicile sale de criptare și descentralizare pentru a asigura securitatea procesului de votare. Votantul își validează identitatea, dar votul e secret și anonimizat. Totodată, prin implementarea unui astfel de sistem, autoritatea electorală poate alege unde sunt stocate datele: computere proprii, servere ale observatorilor independenți și altele. Miza e eliminarea votului dublu, dar și securizarea informațiilor.
Într-o anumită formă și Serviciul de Telecomunicații Speciale a folosit blockchain în România, chiar la vot. „Această soluție complementară de ultimă generație garantează integritatea și consolidează transparența și trasabilitatea procesului electoral”, a transmis STS în noiembrie 2020.
Mihai Ivașcu, CEO și cofondator Modex, a explicat pentru HotNews că, după mai bine de zece ani de la apariția tehnologiei blockchain, multe persoane încă fac confuzie între tehnologia în sine și aplicațiile create prin intermediul acesteia. „Criptomonedele au fost cele care au scos cuvântul blockchain dintr-o sferă de IT foarte specializată și l-au făcut cunoscut întregii lumi. De aici pleacă și confuzia între cele două elemente, blockchain și criptomonede. Soluția dezvoltată inițial a eclipsat tehnologia în sine”, a spus acesta. Asta poate explica și de ce se discută foarte mult, ba chiar în exces, despre Bitcoin, dar nu despre blockchain.
Sursa foto: Unsplash
Situația este foarte similară cu cea din anii ‘90, când un segment foarte mare al populației nu înțelegea conceptul de internet și îl confunda cu cel mai popular use case: mailul, a detaliat Mihai. „Pe măsură ce internetul s-a dezvoltat și maturizat ca tehnologie, lumea a început să înțeleagă ce este cu adevărat această tehnologie și ce poate oferi. Evoluțiile din ultimii ani arată că blockchain va avea aceeași traiectorie în ceea ce privește adopția”, a mai spus el.
Cea mai importantă caracteristică pentru blockchain (și pentru viitoarele implementări)
Compania pornită de Mihai a folosit blockchain și l-a fuzionat cu baze de date tradiționale pentru a crea Modex Blockchain Database (Modex BCDB). Aceasta este o soluție software de tip middleware care combină funcționalitatea și familiaritatea sistemelor tradiționale de baze de date cu tehnologia blockchain. E oferită acum ca IaaS (Infrastructure as a Service) și face tehnologia blockchain și caracteristicile sale accesibile oricărui model de business axat pe baze de date, fără a necesita cunoștințe despre dezvoltarea soluțiilor blockchain. E disponibilă pe Microsoft Azure Marketplace și poate fi implementată atât în cloud, cât și pe infrastructuri on-premises.
„Percepția asupra tehnologiei poate fi îmbunătățită, mai ales că blockchain este văzut ca un mediu pentru tranzacții ilegale cu criptomonede. Educarea populației este un prim pas esențial. Apoi, e gradul de maturizare a tehnologiei. Deși există de peste 10 ani, este încă în stadiul de research și testare. E o tehnologie relativ nouă, astfel că un număr redus de dezvoltatori software pot zice că stăpânesc pe deplin domeniul. De asemenea, blockchain încă prezintă unele puncte slabe cum ar fi scalabilitate redusă și lipsa interoperabilității totale”, a explicat Mihai.
Firesc, adopția va crește, iar deocamdată au fost identificate câteva domenii în care poate funcționa cu succes. Caracteristicile principale ale blockchain, cum ar fi descentralizare, distribuție, transparență, imuabilitate și integritate, transformă tehnologia într-o soluție versatilă capabilă să conteste percepția noastră asupra infrastructurilor IT clasice și să faciliteze crearea de noi ecosisteme de business care eficientizează operațiunile și stimulează productivitatea. „Datorită gradului sporit de flexibilitate și proprietățile sale benefice mediului de business, blockchain poate transforma o gamă largă de domenii de activitate: retail, turism, securitate cibernetică, industria imobiliară, industria lanțului de aprovizionare, educație”, a rezumat Mihai contextul în care suntem acum.
El a indicat și sectorul bancar ca fiind o altă zonă de adopție a tehnologiei. „Nu este surprinzător că tot mai mulți jucători din domeniu îmbrățișează rapid tehnologia blockchain pentru a-și «reinventa» sistemele și procedurile învechite, pentru a spori securitatea bazelor de date și a tranzacțiilor, pentru a crește viteza și pentru a economisi o mulțime de bani oferind în același timp clienților servicii superioare”, a adăugat acesta.
Sistemul medical poate fi o altă industrie imensă care să fie ajutată de blockchain. Această industrie este afectată de ineficiențe, erori, birocrație și costuri administrative ridicate. Dar, de la gestionarea datelor pacienților până la urmărirea medicamentelor prin lanțul de aprovizionare, blockchain ar putea rezolva unele dintre cele mai mari probleme ale industriei medicale. Mai mult, poate rezolva și problema conformității cu legile internaționale care au ca obiect protejarea datelor cu caracter personal, interoperabilitatea, viteza, confidențialitatea datelor și problemele de securitate. „Blockchain poate restructura sistemul de sănătate, aducând pacienții în centrul ecosistemului medical, oferindu-le control asupra datelor”, a subliniat Mihai.
Punctul în care ne găsim acum e cel al datelor. Foarte multe date, tocmai de aceea sunt căutate soluții alternative pentru a le stoca, inclusiv ADN artificial. La fel de importantă e însă securitatea datelor. Apariția COVID-19 a fost un catalizator pentru infracțiuni cibernetice, în special prin ransomware și recompense plătite în criptomonede. „Datorită suitei sale de caracteristici, blockchain poate deveni o infrastructură invizibilă care protejează informațiile digitale și asigură autenticitatea absolută. Poate deveni o fundație ideală pentru numeroase industrii și medii de afaceri”, concluzionează Mihai Ivașcu.
Sursa foto: Unspalsh
Dacă voiai să te uiți către o tehnologie nouă al cărei parcurs să-l urmărești, sau chiar să înveți s-o stăpânești, blockchain e aici deja. E văzută și tratată, în multe cazuri, drept fundația revoluției industriale 4.0, dar mai degrabă este componenta de care digitalul avea nevoie pentru transparență și încredere. Se poate spune, într-o formă simplificată, că e prima tehnologie care a oferit o soluție viabilă problemei generalilor bizantini.