Cum a ajuns România să aibă o „justiție capturată” de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Pactul dintre cele două tabere, expus de Recorder / „Mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”

Recorder a publicat marți seară o investigație cu mărturii „de o gravitate fără precedent” din sistemul de justiție, care „vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați”.

Publicația, care a precizat că documentarul de două ore „comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, susține că „dosarele de mare corupție sunt îngropate sistematic”.

„Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, scrie Recorder.

Unul dintre magistrații intervievați a spus că „senzația este că orice ai face, scapi”. Tot el, la ultimul bilanț al Parchetului General, declara că țara noastră „e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.

Documentarul, spune Recorder, încearcă să explice mecanismele prin care un grup de interese format din magistrați și politicieni a capturat sistemul judiciar.

„Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”, mai scrie Recorder.

Un fenomen întreținut prin „artificii judiciare”

Potrivit documentarului Recorder, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, unul dintre artficiile judiciare prin care a fost întreținut acest fenomen a fost scoaterea judecătorilor din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați, deși ei nu ceruseră degrevarea.

Alte artificii judiciare care au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor au fost: judecători cărora le-a încetat brusc delegarea deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.

Recorder spune că a urmărit mai multe dosare de corupție celebre care au fost influențate decisiv prin astfel de permutări. Unul dintre exemplele invocate de publicație este dosarul lui Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru 9 infracțiuni de luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro. Fostul primar a scăpat fără nicio zi de pușcărie, după ce dosarul său a fost tergiversat la Curtea de Apel București prin schimbarea completului de judecată de cinci ori în timpul judecării procesului care urma să-i stabilească sentința definitivă.

În documentar sunt prezentate mărturii de o gravitate fără precedent din interiorul Curții de Apel București (CAB), cu judecători care arată cum conducerea acestei instanțe, locul în care se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție, încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.

De altfel, o judecătoare de la Curtea de Apel București, spune, tot sub rezerva anonimatului: „La CAB ne-am lovit în ultimii ani de tot felul de artificii menite să direcționeze dosarele cu miză către anumiți judecători pentru a se pronunța soluția dorită sau pentru a fi tergiversate până la prescriere. Știu că pare greu de crezut, dar din păcate aceasta este realitatea”.

Lia Savonea, în spatele unor numiri controversate la Curtea de Apel București

Recorder susține că, în ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători aduși de la alte instanțe din țară, cu biografii controversate și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea. Potrivit publicației, în spatele promovărilor s-a aflat Lia Savonea, actuala președință a Înaltei Curți, care în ultimii 15 ani a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și care este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”.

Recorder spune că Lia Savonea a avut un traseu controversat. În 2010 era audiată de DNA pentru presupuse relații cu rețeaua PSD-istului Cătălin Voicu, iar apoi a fost respinsă de CSM din motive de integritate când a încercat să promoveze la Înalta Curte, însă ulterior a avut o ascensiune fulminantă. Savonea a devenit membră a CSM, a închegat o majoritate anti-reformistă care a susținut modificările legislative promovate PSD în vremea lui Liviu Dragnea, iar recent a preluat conducerea Înaltei Curți.

Publicația reclamă că schimbările legislative din ultimii ani au dus la cimentarea unei organizații piramidale în sistemul de justiție, în care întregul sistem judiciar este controlat de magistrați aflați în poziții cheie. Conform mărturiilor din documentar, în rândul magistraților onești a fost instaurată o atmosferă de frică și există situații în care, dacă ai opinii contrare conducerii instanței, ajungi să fii verificat de Inspecția Judiciară, „care sigur îți va găsi ceva”.

La DNA „există dosare în care nu se vrea”, susține un procuror

În documentar se vorbește și despre scăderea numărului de dosare de mare corupție instrumentate de DNA în ultimii ani. Foști și actuali procurori din cadrul DNA au declarat pentru Recorder că la nivelul instituției a existat o schimbare de ton după ce a devenit Marius Voineag procuror-șef.

„Există dosare în care nu se vrea”, spune unul dintre procurorii care apar în materialul Recorder.

În material este prezentat și cazul procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații (SRI).

„Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, a spus procurorul Lascu în material.

Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea lui Lascu, iar procurorul susține că mai avea în lucru și alte anchete care vizau instituțiile de forță și care par să fi fost îngropate după plecarea sa.

Conform informațiilor adunate de Recorder, după numirea lui Marius Voineag la conducerea DNA din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140, un număr neobișnuit de mare în condițiile în care DNA este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră.