Sari direct la conținut

Cum a fost invins guvernul Ponta de birocratia din sistemul medical

HotNews.ro
Adrian Pana, Foto: Hotnews
Adrian Pana, Foto: Hotnews

Victor Ponta declara pe 25 ianuarie 2013 ca “e justificat sa mi se ceara demisia pentru criza citostaticelor, dar pana miercuri rezolv problema”. Au trecut doua luni de la acea miercuri si criza citostaticelor nu a fost inca rezolvata. Aprobarea de catre guvernul Ponta a 800.000 euro pentru rezolvarea crizei trebuia dublata de cateva masuri care sa deblocheze mecanismul birocratic al achizitiei acestor medicamente vitale.

Adrian Pana, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, admite intr-un interviu pentru HotNews.ro ca masurile luate in ianuarie nu au fost eficiente si identifica responsabilii. Criza citostaticelor continua, dar nici un demnitar nu a platit deocamdata pentru asta. Platesc pacientii.

Cele mai importante declaratii:

  • „Masurile pe care le-am luat in ianuarie nu si-au dovedit eficienta pe care ne-o doream. Din pacate lucrurile nu au mers atat de repede pe cat ne-am fi dorit.”
  • „Incepand de saptamana trecuta colectam zilnic stocuri, consum si necesar pe o perioada scurta de la fiecare sectie de oncologie din aceasta tara. Trei oameni din Ministerul Sanatatii fac lucrul acesta. Eu cred ca e o masura oarecum militarizata.”
  • „31 martie este data la care vom face transparente pe site-ul Ministerului stocurile existente de citostatice atat din partea spitalelor, cat si din partea Unifarm-ului.”
  • „Modul in care medicul percepe urgenta pentru acel medicament nu e inteles la fel de cel care face achizitia.”
  • „In momentul de fata noi doar banuim ca medicamentul ajunge la pacient.”

TREI OAMENI APLICA O MASURA MILITARIZATA

Vlad Mixich: La sfarsitul lui ianuarie 2013, Ministerul Sanatatii a propus cateva masuri, intr-un comunicat oficial, necesare pentru rezolvarea crizei citostaticelor. Una dintre ele era: “publicarea pe site-ul Ministerului Sanatatii a stocurilor de medicamente oncologice si actualizarea saptamanala a acestora”.

Ar fi o unealta transparenta foarte buna pentru a arata pacientilor ca aceste medicamente exista si ca trebuie sa le primeasca de la spitale, nu sa le caute prin alte tari si sa le cumpere pe banii lor. Doar ca pe site-ul Ministerului Sanatatii nu s-au publicat stocurile, desi au trecut doua luni de la acea propunere. De ce?

Adrian Pana: Una din posibilele rezolvari considerate atunci a fost ca o mai buna comunicare a Unifarm-ului cu spitalele ar putea rezolva o parte din problema. S-a considerat ca aceasta publicare ar aduce un beneficiu direct pentru spital, care e interesat. Dar in conditiile in care de o perioada scurta de timp am implementat o masura oarecum militarizata, cred ca lucrul acesta va putea fi facut…

V.M.: Ce inseamna masura militarizata?

Adrian Pana: Masurile pe care le-am luat in ianuarie nu si-au dovedit eficienta pe care ne-o doream. In ianuarie am considerat ca formarea unui grup de asa-zisa alerta rapida intre Unifarm, Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) si Directia Farmaceutica din minister, Casa Nationala si Comisia de Oncologie a Ministerului, ar putea adauga un plus valoare la comunicare. Identificasem o multitudine de probleme care tineau de faptul ca fie Unifarm-ul nu comunica cum trebuie cu ANM-ul, fie Directia Farmaceutica din minister are o latenta in comunicare, fie Casa avea o problema cu comisia Ministerului. Am incercat sa integram lucrurile acestea. Eu am crezut ca rezolv o parte din problema. Sincer am crezut ca lucrul asta ar putea sa faca ceva.

V.M.: Si s-a rezolvat?

Adrian Pana: Exact in acelasi moment, pe langa acel grup de alerta rapida care trebuia sa rezolve continuitatea stocurilor, am facut o macheta pe care am discutat-o cu Comisia de Oncologie. Pe ei i-am rugat sa-mi spuna care este necesarul de citostatice, daca exista posibilitati de schema terapeutica alternativa si i-am rugat sa-mi precizeze lunar o centralizare de la nivelul tuturor sectiilor de oncologie apropo de stocuri, consumuri si necesar pentru urmatoarea perioada…

V.M.: Centralizare fara de care Agentia Nationala a Medicamentului nu poate elibera autorizatia speciala necesara pentru aducerea citostaticelor lipsa in tara.

Adrian Pana: … din pacate lucrurile nu au mers atat de repede pe cat ne-am fi dorit. Am avut o discutie cu ministrul si i-am propus o formula mai drastica. Incepand de saptamana trecuta colectam zilnic stocuri, consum si necesar pe o perioada scurta de la fiecare sectie de oncologie din aceasta tara.

V.M.: Cati oameni din Ministerul Sanatatii se ocupa de aceasta colectare?

Adrian Pana: La Directia de Asistenta Medicala impreuna cu Directia Farmaceutica am format un grup care se ocupa doar de problema aceasta. De saptamana trecuta am trei oameni care fac lucrul acesta. Eu cred ca e o masura oarecum militarizata. Ei corespondeaza zilnic cu spitalul. Pana la ora 12 spitalul este obligat sa-mi precizeze situatia la zi si, pentru produsele la care exista stoc zero, sa-mi spuna motivul pentru care nu au putut achizitiona. Au verificat site-ul Unifarmului? Exista o problema legata de bugetarea spitalului respectiv?

V.M.: De ce totusi Comisia de oncologie a Ministerului nu a reusit sa stabileasca asta in ultimele doua luni?

Adrian Pana: Este o intrebare la care astept in continuare un raspuns.

V.M.: De la cine?

Adrian Pana: De la Comisie in special. In februarie a fost o intalnire a Comisiei care a actualizat la acea ora tot ce s-a discutat vizavi de stocuri. Dar nu a facut-o exact conform acelei machete. Nu stiu daca si-au inteles perfect aceasta menire. E ceva considerat poate prea tehnic de Comisie. Nu in afara atributiilor ei, caci a fost o hotarare semnata de toata lumea. Cred ca sunt lucruri care tin enorm de comunicare. Va pot da un exemplu concret?

CEI CARE NU INTELEG URGENTA

V.M.: Va rog…

Adrian Pana: Am intalnit situatia in care avem spitale unde medicul sef de sectie face o lista si o da directorului de la achizitii. Modul in care medicul percepe urgenta pentru acel medicament nu e inteles la fel de cel care face achizitia. Cel care face achizitia, daca nu i se prioritizeaza nevoia, nu reuseste sa faca achizitia in timp util. Apoi, am intalnit o mare variabilitate in practicile de achizitionare ale diferitelor spitale. Am incercat sa discutam asta cu managerii principalelor institutii oncologice in asa fel incat sa introducem niste reguli de buna practica. Inca discutam cu managerii vizavi de cresterea capacitatii persoanelor care fac achizitii pentru aceste produse deficitare.

V.M.: Revin totusi la promisiunea de transparenta a Ministerului prin publicarea stocurile de medicamente. Pe site-ul Unifarm este o lista de medicamente, dar nu scrie cat costa si cate sunt sau daca sunt. De ce nu-si respecta Ministerul Sanatatii propria promisiune de acum doua luni? Ar fi un gest de transparenta util in primul rand pacientilor.

Adrian Pana: Pe site-ul Ministerului ar trebui sa avem atat stocurile Unifarm-ului, cat si stocurile spitalului. Pacientii ar trebui sa stie ca un medicamente e disponibil la Unifarm si in spital.

V.M.: Sunteti de acord ca ar fi o masura utila?

Adrian Pana: Pentru situatia extrem de serioasa in care ne aflam e o masura logica. Intr-un stat care nu ar avea astfel de probleme lucrurile acestea nu ar trebui sa fie pe site-ul Ministerului.

V.M.: Cand vom vedea aceste stocuri pe site-ul Ministerului publicate transparent?

Adrian Pana: Putem, cred, sa punem o situatie actualizata saptamanal.

V.M.: Ne dati o data exacta?

Adrian Pana: 31 martie este data in care vom face transparenta din partea spitalelor, cat si din partea Unifarm-ului.

V.M.: Au trecut alte doua luni de la o alta promisiune oficiala publicata de Ministerul Sanatatii care ar fi dus la rezolvarea crizei citostaticelor: “intensificarea activitatii de control si sanctionarea managerilor de spital care nu achizitioneaza medicamentele oncologice de la compania nationala Unifarm”. Cati manageri de spitale care nu au achizitionat aceste medicamente au fost sanctionati in aceste doua luni?

Adrian Pana: Aici v-as mai cere 10 zile de gratie in sensul ca atunci cand punem pe site, sa prezentam si masurile vizavi de managerii respectivi.

V.M.: Sa inteleg ca s-au luat masuri de sanctionare?

Adrian Pana: Stiu ca in ultima perioada au fost actiuni de control facute de catre corpul de control al Ministerului la spitale si pe aceasta problema, dar n-am in momentul de fata, din pacate, sa va dau un rezultat. Mi-as dori ca atunci cand punem pe site sa avem si o comunicare referitoare la acest lucru.

V.M.: Inseamna ca pe 31 martie aflam si cati manageri de spitale au fost sanctionati?

Adrian Pana:

V.M.: Sau daca au fost sanctionati…?

Adrian Pana: Sau daca.

V.M.: Atunci vor fi trecut deja 3 luni de la promisiunea premierului Victor Ponta ca va rezolva criza citostaticelor.

Adrian Pana: Cred ca masurile ar trebui sa fie nu doar punitive. De multe ori e nevoie si de educatie: a medicului, a celui care achizitioneaza, modalitati prin care sa facilitam interactiunea dintre oamenii astia.

“DOAR BANUIM CA MEDICAMENTUL AJUNGE LA PACIENT”

V.M.: Cate dintre medicamentele din lista crizei citostaticelor nu poseda autorizatia de punere pe piata? Va intreb pentru ca in lipsa acesteia apare nevoia unei autorizatii speciale pentru ca acel medicament sa fie adus in tara.

Adrian Pana: Nu e o cifra pe care o am in minte, dar am o asemenea informatie si o voi putea oferi.

V.M.: Fara previzionarea nevoilor de citostatice centralizate de catre Comisia de Oncologie de la Minister, Agentia Nationala a Medicamentului nu poate elibera o autorizatie de nevoi speciale si deci medicamentul cu pricina nu poate fi adus in tara.

Adrian Pana: Previzionarea exista, Unifarm-ul o are. Pentru Vinblastina de 10 mg de exemplu am cantitatea estimata pentru 2013 de 22.870 de flacoane.

V.M.: Din care in acest moment exista 7 flacoane in tara.

Adrian Pana: Va spuneam ca exista 5 flacoane. Pot exista mai multe situatii. Avem un producator care are autorizatia de punere pe piata, dar el nu aduce produsul din varii motive. Atunci apare necesitatea unei autorizatii de nevoi speciale eliberata de ANM.

V.M.: Ati avut cazuri in care Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) a trenat eliberarea unei autorizatii de nevoi speciale pentru anumite medicamente?

Adrian Pana: Personal la cunostinta mea nu au ajuns situatii in care ANM-ul ar fi trenat eliberara unei autorizatii speciale. Dar avem o alta masura pe care am discutat-o indelung. ANM-ul spune ca exista stocuri la distribuitor. Spitalul spune ca exista medicamente in stoc la farmacie. Dumneavoastra si pacientul imi spune ca nu exista acel produs. Deci unde e produsul? Prevederea legala e destul de laxa vizavi de monitorizarea necesarului pietei. Noi stim doar ca niste produse intra in Romania. Ce se intampla cu produsul dupa ce a intrat in Romania? In mod normal el ar trebui sa mearga la o farmacie. Exista si o alta cale, una legala, si anume exportul paralel. In 2010 a aparut un ordin al presedintelui CNAS prin care, pentru medicamentele compensate, exista obligativitatea ca producatorul sa depuna o declaratie pe propria raspundere vizavi de stocurile pe care le asigura in piata din perspectiva comercializarii produsului. Am facut acum o luna o solicitare CNAS prin care sa primesc situatia: jumatate dintre producatori au depus acea declaratie, jumatatea cealalta nu. Am intrebat ce masuri s-au luat. Si au spus ca nu au pus sanctiuni. Nu au luat nicio masura. In momentul de fata noi doar banuim ca medicamentul ajunge la pacient. Mai ales daca medicamentul e unic. Asa ca am inserat in Contractul Cadru o modalitate de monitorizare si trasabilitate a medicamentelor compensate care sunt comercializate. Eu nu am cum sa opresc exportul paralel, dar pot sa-l controlez. Am solicitat si ca cel care face exportul paralel sa dea o declaratie vizavi de cantitatea pe care o exporta. Deci stiu ce intra in Romania si stiu si ce pleaca.

UN PRODUCATOR PENTRU CARE BANII SUNT MAI IMPORTANTI DECAT VIATA

V.M.: Dar revin la cele trei citostatice unice, care sunt in fabricatie si care sunt atat de ieftine incat nu sunt profitabile pentru exportul paralel. Cate dintre ele au nevoie de autorizatie de nevoi speciale?

Adrian Pana: Din punctul meu de vedere cea mai mare problema o avem cu cateva produse folosite pentru leucemii mieloide cronice si limfoame. E vorba de produse care au un distribuitor unic european. Produsele respective sunt extrem de ieftine. Ele sunt niste medicamente esentiale. Am discutat cu entitatea care reprezinta acel distribuitor unic in Europa. Va marturisesc ca nu a fost o discutie confortabila pentru ca ei au o intentie clara de a-si uniformiza preturile la nivelul UE. Am incercat sa gasim o solutie de compromis. Dar avem o problema legata de imposibilitatea de a oferi aceste medicamente pentru ca acest distribuitor nu a depus documentatia de pret necesara.

V.M.: De ce nu a depus-o?

Adrian Pana: Tocmai pentru ca nu si-a uniformizat inca pretul in tarile europene. Preturile la care acest distribuitor doreste sa ajunga sunt de la 10 pana la 70 de ori pretul medicamentului actual in Romania.

V.M.: Care e pretul acestui produs in alte tari europene?

Adrian Pana: In sase tari ei au uniformizat deja preturile la nivelul acela. Dar intr-o tara ca Germania, diferenta de pret nu era atat de mare. In alte tari preturile sunt variabile, sa zicem: pentru unele produse sunt preturile din Romania, pentru altele preturile sunt un pic mai mari. Pentru aceste medicamente am incercat sa gasim piete terte. Inca exploram posibilitatea de a gasi un producator din afara UE cu reguli de buna practica.

V.M.: De ce totusi statul roman nu accepta un pret de 7-10 ori mai mare?

Adrian Pana: Pentru a-l accepta producatorul trebuie sa vina sa depuna dosarul. Deci nu am ce accepta in acest moment. Eu personal am invitat acest producator sa depuna dosarul la Minister.

V.M.: De ce nu vrea sa-l depuna? De ce e Romania o capra mai raioasa decat alte tari?

Adrian Pana: Situatia e similara si in alte tari. Politica lor e sa-si omogenizeze pretul. Fiind un distribuitor unic, eu nu am cum sa influentez aceasta politica. Intrebarea dvs. ar fi extrem de pertinenta daca dosarul de pret ar fi depus la Ministerul Sanatatii.

V.M.: De ce nu il depune?

Adrian Pana: L-am rugat, am discutat, am explicat si am solicitat sa vina sa depuna dosarul.

V.M.: Cine este acest producator?

Adrian Pana: Nu stiu daca este etic sa dam nume ale comerciantilor…

V.M.: Credeti ca e etic ca pacientii sa nu aiba acces la aceste medicamente?

Adrian Pana: E extrem de neetic. Va pot spune produsele: Busulfan, Clorambucil, Mercaptopurina, Melphalan si Lomustina.

V.M.: Toate sunt pe lista medicamentele care lipseau in februarie 2013. In acest moment pe lista ANM-ului cate citostatice sunt in asteptarea eliberarii autorizatiei de nevoi speciale?

Adrian Pana: L-as fi pastrat pe domnul Marius Savu (presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului, n.r.) aici pentru un asemenea raspuns. Stiu ca si astazi existau trei dosare depuse de Unifarm si asteptau si am inteles ca pana la finalul saptamanii se va rezolva.

STUDIU DE CAZ – MEDICAMENTELE PENTRU LIMFOMUL HODGKIN

Adrian Pana: O parte din citostaticele lipsa de pe lista din februarie se gasesc la Unifarm, o parte se gasesc la alti distribuitori autorizati, o parte se gasesc in stocuri la spitale. Situatia din prezent arata asa: avem un numar de medicamente care se regasesc in stocurile spitalelor, un numar de medicamente care se regasesc in stocurile distribuitorilor, altii decat Unifarm, si un numar de medicamente care se gasesc la Unifarm.

V.M.: Haideti sa vorbim despre acele citostatice ieftine, care se produc in alte tari din UE sau din afara UE si care nu sunt profitabile pentru exportul paralel. Sa luam ca studiu de caz linia de tratament pentru boala Hodgkin care cuprinde 4 medicamente. Niciunul dintre aceste 4 medicamente nu pot fi substituite cu altele. Unul este disponibil, dar exista in prezent Bleomicina, Vinblastin si Dacarbazina?

Adrian Pana: Bleomicina nu mai este o problema extrem de acuta. Avem un stoc care exista la spitale si un stoc la Unifarm. In ultima perioada s-au facut vanzari de la Unifarm catre spitale de 1500 flacoane de Bleomicina. In stoc la Unifarm mai sunt 400 de flacoane.

V.M.: In ce perioada s-au vandut cele 1500 flacoane?

Adrian Pana: In februarie. Necesarul total pe an pentru Bleomicina este de 25.000 unitati terapeutice. In stocurile spitalelor avem in prezent 1376 flacoane in diferite locuri.

V.M.: Pentru Vinblastin?

Adrian Pana: Aici situatia e un pic mai problematica. Din perspectiva Unifarm-ului in ultima luna nu a fost facuta nicio comanda. Unifarm-ul are in prezent 5 flacoane pe care le tine de o buna perioada de timp si care nu au fost solicitate. Pe toate spitalele din tara exista alte 2 flacoane pe stoc. In ciuda acestei situatii, in ultima luna nu a fost facuta nicio comanda de la niciun spital.

V.M.: Si Dacarbazin-ul?

Adrian Pana: Avem la spitale in jur 1272 flacoane deci pentru o perioada decenta am fi acoperiti. In stocurile de la Unifarm in prezent avem 1846 de flacoane. Spitalele au solicitat in ultima luna 1065 flacoane. In aprilie va fi o livrare de 1750 flacoane. Daca s-ar pastra o situatie constanta am putea spune ca asiguram decent necesarul.

V.M.: Din informatiile obtinute direct de la pacienti si de la farmacistii a cinci spitale din cinci orase, unul dintre ele chiar Bucuresti, am aflat ca la inceputul lunii martie Bleomicina nu se gasea in farmacia spitalelor, Vinblastinul nici atat, iar Dacarbazina uneori este, alteori nu. Cum va explicati aceasta fluctuatie, in conditiile in care unele dintre ele se afla in depozitul Unifarm?

Adrian Pana: Eu am preluat in mod special problema de o perioada scurta de timp, dar de situatia aceasta se stia de o buna perioada de timp. Am identificat ca exista probleme de comunicare intre diferite institutii ale statului: probleme de comunicare intre institutiile statului care reglementeaza si de comunicare in interiorul spitalelor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro