Cum a motivat Curtea de Apel București refuzul suspendării judecătorului CCR Dacian Dragoș, contestat de avocata AUR: „Ar avea consecință suspendarea activității Curții Constituționale”

O eventuală suspendare a unui judecător CCR ar paraliza activitatea instituției și „ar crea un vid de jurisdicție constituțională”, a motivat Curtea de Apel București decizia din 10 februarie prin care a respins solicitarea avocatei Silvia Uscov privindu-l pe judecătorul Dacian Dragoș. Procesul se va muta la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce hotărârea a fost atacată de avocata AUR.  

• În cel de al doilea dosar, în care avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor de numire atât a judecătorului Dacian Dragoș, cât a lui Mihai Busuioc, solicitare respinsă de instanță în 11 februarie, Curtea de Apel București nu a publicat încă motivarea. 
• Avocata AUR Silvia Uscov a contestat numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

„S-ar crea un vid de jurisdicție constituțională”

La o lună distanță de la pronunțarea unei prime decizii de respingere a cererii de suspendare a judecătorului CCR Dacian Dragoș, numit la propunerea președintelui Nicușor Dan, Curtea de Apel București a publicat motivarea deciziei.

Instanța invocă mai multe argumente, arătând că verificarea vechimii de cel puțin 18 ani în activitatea juridică a judecătorului Dacian Dragoș „intră în sfera unei analize de fond”, care nu poate fi substituită unei proceduri provizorii, așa cum este un proces de suspendare a unui act administrativ:

„Aparența de nelegalitate nu se limitează la verificarea regularității procedurii administrative sau dimensiunii formale a actului administrativ, ci poate fi circumscrisă și unor motive ce țin de fondul raportului de drept administrativ, de legalitatea substanțială a actului supus evaluării, cu condiția ca îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ să poată fi decelată cu ușurință, printr-o cercetare sumară a aparenței dreptului. Curtea constată, față de cele arătate anterior, că în speță nu există indicii de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ a cărui suspendare se solicită”.

În motivare, consultată de HotNews, judecătorul mai arată că suspendarea decretului prezidențial din iulie 2025 de numire a judecătorului CCR Dacian Dragoș „ar avea drept consecință suspendarea activității Curții Constituționale”. Într-o astfel de situație, „s-ar crea un vid de jurisdicție constituțională, afectând mecanismele de control și echilibru între autorități și punând în pericol securitatea raporturilor juridice”, spune Curtea de Apel București. 

Modul în care a fost configurată Curtea Constituțională exclude subordonarea acesteia față de alte autorități publice și „presupune continuitatea funcționării ca element structural al sistemului democratic”, spune judecătorul în motivare. 

El subliniază că suspendarea decretului prezidențial „ar duce, în mod evident, la imposibilitatea Curții Constituționale de a-și desfășura activitatea în mod legal”.

Două procese de suspendare, două de anulare

Decizia din 10 februarie a Curții de Apel București a fost atacată cu recurs de către avocata Silvia Uscov, dosarul fiind trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o soluție definitivă. 

Procesul în care Curtea de Apel București a motivat decizia a fost deschis de avocata AUR Silvia Uscov în 12 ianuarie, după ce la sfârșitul anului ea a cerut aceleiași instanțe suspendarea actelor de numire judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. 

Procesele pe fond, în care avocata Uscov cere anularea actelor de numire a celor doi judecători, au termen la Curtea de Apel București în 28 aprilie, respectiv 5 mai. 

Demersurile juridice sunt distincte. În cazul procesului de suspendare, decizia judecătorului este una provizorie, în timp ce în cazul anulării verdictul este definitiv.

Demersul fără precedent împotriva judecătorilor CCR

Primele cereri de suspendare a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost înregistrate în 30 și 31 decembrie 2025 la Curtea de Apel București și au primit termen rapid, față de alte dosare similare. Cele două solicitări au fost conexate la primul termen de judecată.

Silvia Uscov contestă numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.

Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.