Skip to content

Cum ar putea fi șterse datorii de miliarde de lei ale companiilor către Exim Banca Românească. Proiect depus de parlamentari PSD, inclusiv Marian Neacșu

Un proiect de lege depus la Senat de nouă parlamentari PSD modifică mecanismul prin care companiile din energie și industrie își pot stinge datoriile către stat prin transferul unor active în proprietatea publică. 

Inițiatorii sunt actualul vicepremier Marian Neacșu, Adrian Câciu, Doina-Elena Federovici, Alexandra Presură, Radu Marinescu, Alina-Elena Tănăsescu și deputatele Aurora-Adela Cotea, Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu și Irina-Florentina Stoenică.

Propunerea legislativă extinde stingerea datoriilor și la creanțele rezultate din finanțări acordate în numele și în contul statului de instituții precum Exim Banca Românească (fosta EximBank), companie deținută de stat prin Ministerul Finanțelor. 

Printre companiile cu probleme financiare care au primit de miliarde de lei se află Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Blue Air.

Proiectul a fost înregistrat la Senat, fiind prima cameră sesizată și modifică OUG 60/2019, privind stingerea datoriilor prin trecerea unor active funcționale energetice și industriale în proprietatea publică a statului. Termenul de adoptare tacită este 23 decembrie 2026.

Exim Banca Românească, menționată explicit în expunerea de motive

Una dintre modificările importante propuse vizează includerea explicită în mecanismul de dare în plată a creanțelor bugetare ale statului rezultate din finanțări, garanții, contragaranții și asigurări acordate în numele și în contul statului de instituții de credit sau de alte entități mandatate prin lege.

În expunerea de motive, inițiatorii dau ca exemple Exim Banca Românească, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Potrivit documentului, creanțele rezultate din aceste operațiuni au natura unor creanțe bugetare ale statului, chiar dacă recuperarea lor este realizată de instituții mandatate în acest scop.

„Administrarea acestor creanțe revine, prin urmare, structurilor de specialitate ale Ministerului Finanțelor, care este o instituție a administrației publice centrale, entitatea mandatată având rolul de agent de recuperare”, susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Aceștia afirmă că actuala formulare a OUG 60/2019 a permis două interpretări: una potrivit căreia creanțele respective intră deja sub incidența ordonanței, deoarece aparțin statului, și alta potrivit căreia nu pot beneficia de mecanism deoarece recuperarea este făcută de o entitate care nu face parte din administrația publică centrală.

Inițiatorii susțin că proiectul urmărește să elimine această ambiguitate, prin înlocuirea criteriului administrării creanței cu cel al titularului dreptului de creanță.

Intervenția are caracter de clarificare legislativă și nu reprezintă o extindere a domeniului de aplicare al ordonanței și nici nu creează drepturi noi, mai susțin inițiatorii.

Cine a beneficiat de credite neperformante de miliarde de lei

Exim Banca Românească (fosta EximBank), companie deținută de stat, prin Ministerul Finanțelor, susținea, în luna ianuarie, că finanțările acordate unor companii cu probleme financiare precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air reprezintă expuneri ale statului român și nu au fost aprobate de conducerea băncii. 

„Ele nu sunt finanțări aprobate de conducerea băncii și nu sunt parte a situațiilor financiare, a expunerilor și a indicatorilor financiari ai băncii”, se arată în comunicatul băncii.

Aceste precizări au apărut după ce fostul premier Ilie Bolojan anunțase că a sesizat parchetul în cazul Eximbank, pentru suspiciuni de delapidare a banului public. Bolojan a afirmat că nu îl poate demite pe directorul băncii Traian Halalai din cauza unor clauze contractuale semnate în trecut.

Mare parte din creditele neperformante de miliarde de lei au fost acordate companiilor menționate în timpul guvernărilor Ciucă și Ciolacu. Exim Banca Românească a afirmat că din 30 septembrie 2025 nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și în contul statului român. 

În decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023.

În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei.

În 2024, Eximbank a creditat Electrocentrale Craiova cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment.

În septembrie, Ministerul Energiei a cerut Guvernului să aloce alte 350 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea activității Electrocentrale Craiova SA.

Un alt credit de 1,4 miliarde de lei a fost acordat holdingului Grup Servicii Petroliere (GSP) deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

În septembrie, anul trecut, GSP Offshore, principala companie din grupul lui Comănescu a intrat definitiv în insolvență la solicitarea mai multor angajați cu salarii restante.

Eximbank a creditat cu peste 100 de milioane de lei și compania AEM SA, deținătoarea fabricii de contoare de consum de curent electric și gaze naturale din Timișoara, potrivit Profit. 

De asemenea, compania aeriană Blue Air a beneficiat de un un credit garantat de stat de aproximativ 300 de milioane de lei, acordat în 2020 pe o perioadă de 6 ani, pe care compania nu l-a rambursat.

Cum ar urma să fie stinse datoriile

Concret, proiectul prevede că obligațiile fiscale și bugetare, inclusiv creanțele rezultate din finanțări și garanții acordate în numele statului, pot fi stinse, la cererea operatorilor economici, prin trecerea unor active funcționale din proprietatea acestora în proprietatea publică a statului și în administrarea ministerului de resort.

Mecanismul se aplică operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice sau a energiei electrice și termice în cogenerare, racordate la Sistemul Electroenergetic Național, precum și capacități industriale reprezentând active funcționale industriale.

O altă modificare vizează regimul garanțiilor reale constituite în favoarea statului.

Potrivit proiectului, bunurile transferate în proprietatea publică a statului vor trece libere de sarcini, iar garanțiile constituite în favoarea statului vor înceta de drept, proporțional cu valoarea bunurilor transferate.

Pentru partea din creanță care nu este stinsă prin transferul activelor, creditorul își păstrează drepturile de recuperare potrivit legii.

Proiectul menține însă obligația obținerii acordului scris al celorlalți creditori garantați, în situațiile în care există și alte garanții asupra bunurilor respective.

Inițiatorii susțin că proiectul nu afectează bugetul de stat

În expunerea de motive, parlamentarii afirmă că proiectul nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul general consolidat.

Potrivit acestora, creanțele statului vor fi stinse prin preluarea unor active în proprietatea publică, la valoarea stabilită potrivit prevederilor OUG 60/2019, după efectuarea testului creditorului privat prudent.

Inițiatorii mai susțin că nu sunt create creanțe noi și nu este modificat cuantumul creanțelor care pot fi stinse.