Cum au ajuns chinezii sa trimita in Europa mii de trenuri cu marfuri
Anul acesta peste 4.000 de trenuri directe cu electronice, haine, piese si automobile vor pleca din China si vor ajunge in peste 15 tari europene, dupa un parcurs ce poate depasi 13.000 km. Cand s-a lansat primul tren de marfa China-Europa. acum sapte ani, putini credeau ca va fi o idee rentabila financiar, dar in prezent unele trenuri ajung si in 12 zile si costurile au scazut puternic. China promoveaza intens coridorul comercial One Belt One Road, un nou Drum al Matasii si o initiativa prin care tara condusa de Xi Jinping vrea sa-si consolideze influenta economica si geopolitica in cat mai multe state din Europa si Asia.
China a promovat intens Noul Drum al Matasii, planul sau de a investi masiv in infrastructura tarilor din Asia Centrala si de Sud-Est, dar si in legaturi comerciale directe cu Europa.
One Belt One Road este planul anuntat de presedintele Xi, plan in vaoare de 900 miliarde dolari prin care China promite investitii in cai ferate, porturi si sosele in 65 de tari. Planul este gandit sa arate ca statul chinez este o putere mondiala si vine intr-un moment cand influenta SUA a scazut puternic in regiune.
Trenurile de marfa China-Europa sunt doar o mica parte a acestui plan si au o pondere scazuta in comertul total. Insa conteaza mult simbolistica, mai ales ca aceste trenuri au ajuns la Londra, la Madrid, la Hamburg sau la Milano.
In 2011 era lansat primul tren de marfa China-Europa, iar anul trecut aui fost peste 3.600 de trenuri care au legat diverse orase din toata China cu 38 de orase din 13 tari, de la Polonia si Belarus, pana la Spania si Franta.
Cea mai lunga ruta este de 13.000 km, intre orasul chinez Yiwu si Madrid, iar cea mai noua este ruta ce leaga orasul Xiamen de Budapesta.
Tren care leaga China de Franta (sursa – GEFCO)
Anul trecut au ajuns in Europa mai multe trenuri decat au ajuns in intervalul 2012-2016 si numarul de rute va creste si mai mult in 2018 cand totalul de garnituri va trece de 4.000. Obiectivul este ca in 2020 sa se treaca de 5.000 de trenuri, ceea ce pare realizabil.
De ce au crescut atat de mult livrarile? Multe lucruri au contat si multe aspecte au devenit eficiente. De exemplu, daca acum cativa ani trenurile faceau si 20-23 de zile, acum pe rutele ceva mai scurte se fac si 12-14 zile, iar pe cele mai lungi, 17 zile. Costurile operationale au scazut chiar si cu 40% pentru ca trenurile ajung mai repede si tot mai multe companii care transportau produsele cu avionul incep sa se gandeasca sa aleaga trenul, fiindca pot avea costuri de transport chiar si de trei-patru ori mai mici.
Cele mai multe trenuri trec prin Rusia, Belarus, Polonia si Germania, in timp ce o alta varianta implica traversarea Kazahstanului si apoi transportul naval din portul azer Baku.
Daca in Romania cele mai multe trenuri de marfa au viteza medie de 30 km/h si pot stationa cu orele in diverse gari, trenurile China-Europa au portiuni pe care pot rula cu 120 km/h si foarte eficienta este reteaua ruseasca unde s-au facut investitii pentru a promova traficul de marfa. Astfel, unele trenuri pot parcurge 1.000 km/zi in Rusia si, dat fiind ca multe rute implica distante de 6.000-8.000 km prin Rusia, timpul total poate fi scurtat pe o retea eficienta.
Acum 5-6 ani trenurile duceau catre Europa mai ales produse tehnologice, cum ar fi telefoane mobile si computere, dar in ultimul timp gama a fost extinsa pana la haine si incaltaminte, dar si automobile.
Volumul de produse transportate a crescut si fiindca pe calea ferata timpii de livrare sunt redusi la jumatate fata de transportul maritim. In plus, un element extrem de important este ca multe provincii chineze subventioneaza companiile care aleg sa faca export in Europa cu ajutorul trenurilor.
automotivelogistics.media
O problema ramane insa faptul ca exista un deficit comercial si trenurile nu se intorc catre China la fel de pline cum au ajuns in Europa, uneori fiind cazuri in care trenul este mai mult de jumatate gol. Insa, printre produsele care sunt vandute in China se numara vinurile frantuzesti, berea germana si lactatele din Belarus.
Iata cateva exemple. Pe 19 ianuarie 2017 primul tren direct a ajuns din China la Londra, dupa un traseu de 12.000 km care a durat 18 zile. Trenul avea 30 de containere.
Din 2014 a fost inaugurata ruta China-Spania, cea mai lunga, cu peste 13.000 km.
In toamna lui 2017, GEFCO, companie care transporta si masini Dacia si Ford, anunta ca un tren a parcurs cu o medie de 600 km/zi distanta de 11.000 km dintre Wuhan si orasul Dourges din nordul Frantei.
Surse: Xinhua, International Railway Journal, BBC
Anul trecut au fost intarzieri din cauza lucrarilor de modernizare de la granita dintre Polonia si Belarus si terminalele de transbordare de la granita ruso-kazaha devin tot mai aglomerate. Este insa de asteptat ca lucrarile sa se rezolve insa.
Cele mai multe trenuri trec prin Rusia, Belarus, Polonia si Germania, in timp ce o alta varianta implica traversarea Kazahstanului si apoi transportul naval din portul azer Baku.
Daca in Romania cele mai multe trenuri de marfa au viteza medie de 30 km/h si pot stationa cu orele in diverse gari, trenurile China-Europa au portiuni pe care pot rula cu 120 km/h si foarte eficienta este reteaua ruseasca unde s-au facut investitii pentru a promova traficul de marfa. Astfel, unele trenuri pot parcurge 1.000 km/zi in Rusia si, dat fiind ca multe rute implica distante de 6.000-8.000 km prin Rusia, timpul total poate fi scurtat pe o retea eficienta.
Acum 5-6 ani trenurile duceau catre Europa mai ales produse tehnologice, cum ar fi telefoane mobile si computere, dar in ultimul timp gama a fost extinsa pana la haine si incaltaminte, dar si automobile.
Volumul de produse transportate a crescut si fiindca pe calea ferata timpii de livrare sunt redusi la jumatate fata de transportul maritim. In plus, un element extrem de important este ca multe provincii chineze subventioneaza companiile care aleg sa faca export in Europa cu ajutorul trenurilor.
O problema ramane insa faptul ca exista un deficit comercial si trenurile nu se intorc catre China la fel de pline cum au ajuns in Europa, uneori fiind cazuri in care trenul este mai mult de jumatate gol. Insa, printre produsele care sunt vandute in China se numara vinurile frantuzesti, berea germana si lactatele din Belarus.
Cateva dintre rutele dintre Europa si Asia (sursa – Automotive Logistics Media)
Iata cateva exemple. Pe 19 ianuarie 2017 primul tren direct a ajuns din China la Londra, dupa un traseu de 12.000 km care a durat 18 zile. Trenul avea 30 de containere.
Din 2014 a fost inaugurata ruta China-Spania, cea mai lunga, cu peste 13.000 km.
In toamna lui 2017, GEFCO, companie care transporta si masini Dacia si Ford, anunta ca un tren a parcurs cu o medie de 600 km/zi distanta de 11.000 km dintre Wuhan si orasul Dourges din nordul Frantei.
Surse: Xinhua, International Railway Journal, BBC
INTERVIURILE HotNews.ro