Cum „au furat” ucrainenii de la români o capelă din cimitirul Cernăuți? Interviu cu preotul paroh al bisericii: „A izbucnit acest cancer în ortodoxie”/ UPDATE: Ce spune Patriarhia Română

Consiliul Național al Românilor din Ucraina a acuzat autoritățile din această țară că „au furat prima biserică din Cernăuți în care s-a slujit în limba română”. HotNews a vrut să afle mai multe detalii despre această acuzație foarte gravă și a vorbit cu preotul paroh al Capelei Mitropolitane, lăcașul de cult implicat în scandal.

• Acuzația vine în contextul în care preoții români din Ucraina au rămas fideli Bisericii Ortodoxe Ucrainene considerată a fi în continuare subordonată Moscovei.

Organizația, care reunește mai multe societăți culturale ale minorității românești din Ucraina, a trimis un comunicat de presă în care cerea autorităților din România să ia atitudine față de „furtul” de către ucraineni a Capelei Mitropolitane din cimitirul din Cernăuți, dar și „urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române”. 

Chiar și pentru cei familiarizați cu disputele recente dintre o parte a reprezentanților minorității române din Ucraina și autoritățile locale, pe teme importante precum studierea limbii române în școli, acuzația de „furt” a unei capele este una neobișnuit de dură. 

În aceste condiții am vrut să aflăm mai multe detalii despre ce se întâmplă cu Capela Mitropolitană din Cernăuți de la persoana cea mai în măsură să le explice și anume preotul paroh, Hristofor Gheorghevici Gabor.

Acesta a slujit la biserica respectivă, de limbă română, timp de 16 ani. 

„A izbucnit acest cancer în ortodoxie”

În regiunea Cernăuți, datele de la recensământul din 2001 arată că numărul etnicilor români ar reprezenta 25 % din populație, potrivit informațiilor locale.

Dar având în vedere numărul mare de bărbați care au plecat din țară, atât înainte de război, dar mai ales după începerea acestuia, procentele reale din prezent sunt mult mai mici. 

Hristofor Gheorghevici Gabor este preotul paroh al Capelei Mitropolitane din orașul Cernăuți.

HotNews: Am citit acest comunicat al Consiliului Românilor din Ucraina care acuză autoritățile locale că „au furat” Capela Mitropolitană. Ce se întâmplă acolo?

Dumneavoastră știți care este durerea în țara noastră, în biserica noastră?

În mare, lucrurile stau așa: există două biserici, una ucraineană considerată a fi subordonată Patriarhiei Moscovei și biserica ucraineană care, după Sinodul de la Creta, a primit autocefalie din partea Patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol. Autoritățile din Ucraina doresc ca toate bisericile care au ținut de Moscova să treacă la noua biserică ucraineană autocefală. 

Ați înțeles corect, numai că noi nu am avut niciodată nimic cu Patriarhia din Moscova, deși pe noi ne acuză de așa ceva. Din 1991, noi am fost autocefali și independenți.

Totuși, nu este chiar o invenție legătura cu Patriarhia de la Moscova..

Nu e o invenție, da, noi suntem într-o comunitate euharistică. Suntem biserici surori, noi avem voie să slujim și cu grecii și cu biserica de la Ierusalim și cu biserica din România.

Pe când cealaltă biserică (n.r. – cea ucraineană autocefală), dacă o putem numi „biserică”, ăștia nu sunt recunoscuți decât de câteva biserici, în urma unor presiuni. 

Au primit dreptul la autocefalie de la Patriarhul Constantinopolului.

Au primit într-adevăr. În 2018 a fost Sinodul la Kiev, în Biserica Sfânta Sofia, unde s-a aprobat autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Atunci era președinte Poroșenko, a fost delegat de la Constantinopol, și au mai fost și alții.

Dar a izbucnit apoi acest vulcan în ortodoxie, acest cancer al ortodoxiei. 

Bisericile românești din Ucraina, în acest moment, țin de Biserica ortodoxă veche ucraineană. Greșesc?

Nu. Aș îndrăzni să spun chiar că țin de biserica canonică. 

Prima întrebare care se ridică aici este de ce nu treceți sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Română?

Eu cred că s-ar putea trece, dar asta nu depinde de mine. Sunt Înaltele Fețe, există un Sinod pe care-l are fiecare biserică care trebuie să hotărască.

Există semnale din partea BOR? 

Eu nu știu să existe, nu am auzit. 

Nota redacției: În realitate, la începutul acestui an, BOR a decis să susțină înființarea unei biserici ortodoxe române în Ucraina, care să fie subordonată Patriarhiei Române. Decizia a fost considerată una istorică, dar nu e foarte clar ce succes va avea în rândul preoților români din Ucraina.

Dar ca să mă înțelegeți corect, Biserica Ortodoxă Ucraineană, cea canonică (n.r. – acuzată că e fidelă Moscovei) nu ne-a pus niciodată sub presiune. Fiecare preot a slujit în limba lui, în limba română.

Întotdeauna am avut libertate, am avut cărți, am slujit în limba română am predicat în limba română. 

Dar biserica ucraineană, cea nou, vă obligă să predicați în altă limbă decât cea română?

Nu are cum să ne oblige pentru că nicio biserică română nu a trecut la ei.

„Unde nu este harul Sfântului Duh, creștinii nu au ce căuta”

Dar s-a pus vreodată această problemă, că dacă ați trece la ei ați fi obligați să țineți predicile în limba ucraineană?

Eu nu știu acest lucru. Eu sunt sigur că nu o să treacă nimeni, unde nu este harul Sfântului Duh creștinii ortodocși nu au ce căuta acolo. 

Singurul lucru care s-ar putea face ar fi să ia bisericile și atunci, obligat-forțat, ar trece. Dar nu cred.

Ați vorbit despre presiuni, cum se materializează aceste presiuni?

Avem acest exemplu, cu Capela mitropolitană, unde din 1991 până acum am slujit Sfânta Liturghie. A fost o hotărâre la Cernăuți în 1990 astfel încât capela să fie încredințată Bisericii Sfântului Ierarh Nicolae pentru întreținere, ca să aibă grijă de ea, să facă curățenie să o țină în bună ordine. 

În 2023, Consiliul Municipal din Cernăuți a anulat acea hotărâre din 1990 și a decis ca această capelă să fie predată Muzeului de cultură și istorie, pentru că este monument istoric.

Capela este proprietatea primăriei?

Da, ei spun că acolo nu avem voie să slujim, pentru că este criptă, sunt înmormântați mitropoliții Bucovinei. Noi nu mai avem dreptul să slujim Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Deja au luat biserica și au dat-o la muzeu că e monument istoric, la fel ca și cimitirul din Cernăuți.

Care este situația acum? 

La 26 mai am primit o scrisoare în care ni s-a spus că trebuie să predăm cheile bisericii la Departamentul culturii. Nu am predat cheile pentru că am spus că am contestat decizia în judecată. Procesul a durat un an de zile, a ajuns și la Curtea de Apel. Și, într-un final, am pierdut și s-a luat hotărârea ca noi să plecăm de acolo. Pe 23 august, au venit, au spart lacătele și au pus zăvoarele lor. 

Vi s-a transmis că dacă treceți la biserica ucraineană nouă o să vă păstrați capela?

Oficial, nu. Și nici neoficial.

Ce înseamnă pierderea acestei capele pentru dumneavoastră?

Pentru mine capela era totul pentru că acolo erau înmormântați mitropoliții Bucovinei și sunt sute de morminte ale unor oameni de seamă, de cultură. Acolo veneau oameni să asculte sfânta liturghie. Majoritatea care veneau erau români, lângă capelă e mormântul lui Aron Pumnul. Dar erau și ucraineni. 

Acum dacă vreți să faceți un parastas la mormântul lui Aron Pumnul puteți să mai faceți?

Da, nu e interzis, pentru că fiecare om are acces în cimitir. 

Ce o să faceți de acum înainte?

O să ne rugăm la Dumnezeu ca să ne ajute să ne întoarcem înapoi la capelă.  

În ceea ce privește „războiul” dintre cele două biserici ortodoxe ucrainene ce veți face?

Vom păstra sfânta și dreapta credință ortodoxă. 

Care este contextul disputei pe tema bisericilor românești

Contextul în care se întâmplă acest din urmă scandal este unul mai larg și are legătură cu apariția Bisericii Ortodoxe autocefale din Ucraina. 

Ucraina și-a dorit de foarte mult să aibă propria biserică ortodoxă separată de cea a Rusiei, dar momentul zero al acestei rupturi s-a întâmplat în 2016 când la Creta a avut loc Sinodul bisericilor ortodoxe. 

Biserica rusă, dar și alte biserici ortodoxe, a sabotat această întâlnire istorică care a fost pregătită timp de 55 de ani.

Cu această ocazie, parlamentul ucrainean a cerut Patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol să recunoască autocefalia bisericii ortodoxe din Ucraina și independența de cea rusă. 

Trei ani mai târziu, în ianuarie 2019, Bartolomeu I a semnat decretul prin care i-a acordat bisericii ucrainene autocefalia, iar mitropolit al acesteia a devenit Epifanie, în vârstă de 39 de ani la vremea respectivă.

Evenimentele ulterioare au avut efecte nu doar asupra bisericilor ucrainene, dar și a celor românești din Ucraina. 

În timp ce autoritățile din această țară au început să facă presiuni pe bisericile care țineau de patriarhia Moscovei să treacă la noua biserică ucraineană, preoții români au rămas fideli bisericii acuzate că ar face jocurile lui Putin.

Prentru rigoarea informației trebuie să spunem că, pe 27 mai 2022, la trei luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, această biserică și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei. Autoritățile ucrainene spun însă că gestul este unul de fațadă.

Motivele invocate de preoții români care au refuzat să treacă la noua biserică ortodoxă ucraineană sunt, cel puțin la nivel declarativ, de ordin teologic.

„Biserica noastră este cea adevărată, cea canonică”, mi-a spus în urmă cu câteva luni preotul din Sinăuții de Jos, Oleg Ostafiuc. 

Mai multe despre acest subiect am detaliat în articolul de mai jos:

HotNews a trimis o solicitare pentru un punct de vedere și la primăria din Cernăuți. Vom publica răspunsurile autorităților locale ucrainene atunci când le vom primi.

UPDATE: Ce spune Patriarhia din România

Patriarhia Română a trimis un comunicat în care anunță că „a luat act cu regret și întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliților Bucovinei, mitropoliți care au vorbit și au slujit în limba română și este solidară cu românii ortodocși din Cernăuți care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice”.

Deși clerul și credincioșii români din regiunea Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci țin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în fața confiscării de către autorități, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc și în fața încălcării libertății religioase a unor creștini ortodocși români.

Ca urmare, solicităm și noi, alături de organizațiile românești care ne-au scris, sprijinul autorităților române pe lângă autoritățile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor și să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta.