Cum își argumentează Călin Georgescu contestația la Curtea Constituțională
Călin Georgescu a atacat la Curtea Constituțională a României decizia Biroului Electoral Central de a-i bloca intrarea în cursa prezidențială și reclamă atât probleme de ordin procedural, cât și de fond. El susține printre altele că hotărârile CCR în privința Dianei Șoșoacă, căreia i-a fost interzisă candidatura în 2024, precum și în privința scrutinului de atunci, care a fost anulat, „nu pot constitui jurisprudență în măsură să fundamenteze juridic” decizia BEC „de respingere a înregistrării candidaturii” sale.
BEC a decis, duminică, să invalideze candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai. Nemulțumiți de anunț, o parte dintre simpatizanții săi s-au adunat în fața instituției pentru un protest ce a degenerat în violențe, fiind deschise mai multe dosare penale. Georgescu transmis un mesaj public, luni, alături de liderii AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă.
CCR a anunțat, luni, că a fost înregistrată contestația lui Călin Georgescu împotriva deciziei luate duminică de BEC. „Cauza se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14”, a precizat instituția.
Călin Georgescu: Decizia BEC este vădit nelegală
Sub aspect procedural, Călin Georgescu susține că decizia BEC ar trebui respinsă drept nulă întrucât există condiții legale care „nu au fost respectate”.
„Întrucât nu au fost respectate toate condițiile legale privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare a Deciziei nr. 18D/09.03.2025 a BEC și a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data și ora afișării acesteia – procesul-verbal nefiind nici măcar semnat –, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 174 și urm. C. proc. Civ., care atrag nulitatea absolută a deciziei și a procesului-verbal antereferite”, se arată în contestația formulată la CCR.
Georgescu acuză BEC că „nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condițiilor de formă și de fond cerute de Lege și actele adoptate în baza acesteia din urmă”.
El susține că „BEC nu doar că nu și-a îndeplinit singura atribuție în materie (…), dar și-a și substituit competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a examina și verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și de fond pentru candidatura la funcția de Președinte al României”.
Decizia BEC, a continuat Georgescu, „este vădit nelegală, întrucât, adoptând-o, pe de o parte, BEC nu și-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de Lege și, pe de altă parte, și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a interpreta legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond privind candidatura la funcția de Președinte al României – altele decât cele prevăzute de Lege –, precum și, în subsidiar, pe cea de a examina și verifica îndeplinirea lor”.
Călin Georgescu mai susține că „BEC apreciază în mod greșit – neosocotind chiar dispozițiile Legii – că alegerile pentru funcția de Președinte al României, desfășurate în anul 2025, ar reprezenta, de fapt, același proces electoral cu cel desfășurat în anul 2024 și anulat” prin hotărârea CCR din 6 decembrie.
„Considerentele Hotărârii nr. 2/05.10.2024 a Curții Constituționale privind candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă (…) nu se pot aplica în cazul candidaturii domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces electoral, cel privind alegerea Președintelui României din anul 2025, cu atât mai mult cu cât BEC nu a produs nicio dovadă că situația de fapt imputată domnului Călin Georgescu, în cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi fost similară celei a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă, în cadrul procesului electoral din anul 2024. Aceasta, în contextul în care Hotărârea nr. 32/06.12.2024 nu numai că nu face referiri la fapte sau declarații ale domnului Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituției și a democrației, dar nici măcar nu îl nominalizează”, se mai arată în contestație.
INTERVIURILE HotNews.ro