Cum motivează Curtea Constituțională că i-a respins sesizarea lui Nicușor Dan pe legea privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei
Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie, atacată la Curtea Constituțională de către președintele României, „este clară, precisă și predictibilă”, argumentează judecătorii constituționali decizia de a respinge sesizarea lui Nicușor Dan.
Ședința de joi a fost prima de când a fost aleasă președintă a CCR Simina Tănăsescu și prima în noua formulă a Curții Constituționale, care îi include pe cei trei noi judecători constituționali numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
„Legea este clară, precisă și predictibilă”
CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de către președintele României și a constatat că sunt constituționale prevederile atacate din Legea privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
„În esență, raportat la criticile formulate de autorul obiecției, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația”, aduce ca argument CCR.
Curtea Constituțională spune că modificările făcute la această lege, atacate de Nicușor Dan, „sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”.
„Decizia Curții Constituționale ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență”, mai spune Curtea.
Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează liderii mișcării legionare
În legea adoptată de Parlament în 11 iunie se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.
Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.
În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.
Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.
Cum a motivat Nicușor Dan demersul la CCR
Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă de luni, motivul pentru care a decis să atace legea la CCR.
„Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem, extrem de concrete, amenințări la adresa unor jurnaliști, sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler primite imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a spus că sunt „chestiuni extrem, extrem de concrete și față de care statul român trebuie să reacționeze extrem, extrem de ferm”, dar trebuie să ne uităm la conținutul legii.
„Sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo, și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș”, a argumentat Nicușor Dan.
INTERVIURILE HotNews.ro