Cum poate pierde statul bani din PNNR din cauza numirilor de la Hidroelectrica. Cine va fi noul director general al companiei – a lucrat la o mare companie de stat preluată de elvețieni

Pe 28 noiembrie expiră termenul aprobat de Comisia Europeană, până la care statul român trebuie să numească, în cerința legală a transparenței și legalității, managerii unor companii energetice. Hidorelectrica a eșuat să-și angajeze un director financiar și va avea doar CEO proaspăt numit. Posibil să fie numit Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al Azomureș după ce a fost preluată de elvețienii de la Ameropa. 

România riscă să piardă circa 6-7 milioane de euro din cauză că nu va fi numit un nou director financiar la Hidroelectrica în timpul stabilit de Comisie, au declarat pentru HotNews surse apropiate procedurii de numire.

Dacă până pe 28 noiembrie nu vor fi făcute numiri la companiile de stat, conform principiilor de integritate și independență, România va pierde definitiv bani din PNRR. Hidroelectrica este una dintre aceste companii, iar în cazul acesteia, procedurile au ajuns la final, fără a fi îndeplinite integral obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. 

Pe de altă parte, procedura va fi dusă până la capăt pentru numirea directorului general la Hidroelectrica. Pe lista scurtă a ajuns Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al Azomureș, potrivit surselor menționate.

Cine este Mihai Aniței

Procedura va fi finalizată, în câteva zile, în cazul selecției directorului general. Pe lista scurtă au ajuns Mihai Aniței și Radu-Ioan Constantin.

Potrivit CV-ului său, Mihai Aniței a fost CEO și manager general al Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, pentru o perioadă de aproape opt ani, începând din 2012, după preluarea companiei de către grupul elvețian Ameropa. Ulterior, a ocupat poziția de Country Manager al Ameropa România timp de trei ani.

Ulterior, Mihai Aniței a ajuns director general al Combinatului de Îngrășăminte Chimice (CICh) Năvodari. De asemenea, a făcut parte din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, Oil Terminal, dar și din Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica.

Contracandidatul său de pe lista scurtă, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, ocupă, în prezent, funcția interimară de director financiar. Lucrează din 2008 în Hidroelectrica, pe funcții de conducere, mai ales pe partea de furnizare.

Ion Ariton, printre cei din conducerea Hidroelectrica

Situația a survenit după ce statul român, prin Ministerul Energiei, a fost obligat să reia numirile de șefi la Hidroelectrica, după ce Comisia Europeană a sesizat o serie de nereguli asupra selecției precedente a membrilor din Consiliul de Supraveghere și Directorat. 

Astfel, au fost derulate noi proceduri de selecție a trei membri ai Consiliului de Supraveghere și doi membri ai Directoratului (director general și director financiar).

Membrii Consiliului de Supraveghere au fost selectați, unul dintre ei fiind Ion Ariton, un fost ministru al economiei din perioada guvernării Boc, în perioada 2010-2012. Acesta s-a remarcat prin întâlnirile multiple avute cu şeful Gazprom, Alexei Miller, discutând posibilitatea ca ruşii să preia depozite de gaze din România. Ceilalți doi sunt Catălin Vlăduţ Popescu şi Emil Merdan, ambii ingineri de profesie, cu activitate în domeniul energetic. 

Ariton a fost trimis în judecată în cazul Gala Bute de către DNA, instanța considerându-l nevinovat. 

Nu mai este timp pentru reluarea procedurii în cazul directorului financiar

Pentru conducerea executivă a Hidroelectrica, abia în luna septembrie a fost demarată procedura, după ce directorul general de atunci, Karoly Borbely, și directorul financiar, Marian Fețița, au părăsit funcțiile, cu acordul părților.

Cu câteva zile înainte de expirarea termenului, Hidroelectrica a anunțat că trebuie declanșată o nouă procedură pentru numirea directorului financiar (CFO), deoarece nu a fost identificat niciun candidat eligibil, conform Raportului expertului independent specializat în recrutarea resurselor umane. 

În condițiile în care o astfel de procedură durează aproximativ două luni, nu mai este timp pentru numirea unui nou director până la termenul care apasă asupra riscului de pierdere a PNRR. 

Practic, în cazul Hidroelectrica au fost îndeplinite parțial obligațiile prevăzute în Jalonul 121 din PNRR privind managementul profesionist la companiile de stat energetice.

De ce au fost respinși toți candidații pentru postul de director financiar

Pentru postul de CFO au fost 44 de candidaturi, din care șapte au ajuns pe lista lungă. Dintre aceștia, au fost admiși patru și programați la interviu, au declarat pentru HotNews surse apropiate procedurii de selecție.

Interviurile, desfășurate pe 6 și 7 noiembrie, au relevat o serie de probleme majore la toți cei patru finaliști, ceea ce a dus la respingerea în bloc a candidaturilor. Au fost constatate comportamente aflate în contradicție cu principiile de integritate, riscuri reputaționale, neînțelegerea rolului pe care îl are un director financiar la o companie listată pe bursă.

Un candidat a spus că poate finanța ONG-uri ca să scape de critici

Unul dintre acești candidați a fost asociat recent cu companii vizate de dosare penale pentru suspiciuni privind manipularea pieței de energie. Chiar și în lipsa unei implicări directe, standardele de guvernanță impun evitarea unor astfel de riscuri de asociere.

Un alt candidat a fost respins din cauza unor afirmații incompatibile cu etica profesională făcute în timpul interviului. Candidatul a sugerat o conduită neconformă, menționând că ar finanța ONG-uri pentru a le determina să nu se mai opună unor investiții ale companiei, potrivit unei surse din companie, care a relatat pentru HotNews, cu condiția confidențialității.

În fine, un al treilea candidat a prezentat un risc reputațional din cauza unei expuneri mediatice negative anterioare, în care a fost asociat cu posibile pierderi financiare ale statului și a părăsit o funcție anterioară contra unor plăți compensatorii.

De ce a început cu întârziere procedura pentru Hidroelectrica

Comisia Europeană a constatat nereguli atât în privința modului în care s-au desfășurat precedentele selecții la Directorat și Consiliul de Supraveghere. Mai exact, Comisia a constatat patru deficiențe legate de transparență și corectitudine în Consiliul de Supraveghere și două deficiențe în cadrul Directoratului. Ministerul Energiei a revocat, în luna martie, trei membri din Consiliul de supraveghere, fiind începută în vară procedura unei noi selecții. 

În cazul Directoratului, Ministerul Energiei susținea că nu poate acționa și că doar Consiliul de Supraveghere o poate face. Comisia Europeană acuza faptul că actualul președinte al Directoratului, Karoly Borbely, era membru în Consiliul de Supraveghere și făcea parte din Comitetul de nominalizare și remunerare (CNR) când a fost făcută selecția pentru Directorat. A demisionat din Consiliul de Supraveghere după ce procedura de selecție începuse.

De asemenea, Comisia a considerat că Marian Fetița, cel care a fost numit director financiar, nu a respectat condițiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție a Directoratului la data acesteia.

În luna septembrie, cei doi au acceptat să renunțe la funcții, cu condiția primirii unor plăți compensatorii, echivalentul a 24 de indemnizații medii lunare, au declarat surse pentru HotNews. Abia atunci a putut fi demarată o nouă procedură de numire. 

Cei doi fuseseră selectați în toamna anului 2023, în urma acelei proceduri considerate incorecte de către Comisia Europeană.

Ce reprezintă Jalonul 121

Mai multe companii energetice trebuie să treacă, până în 28 noiembrie 2025, printr-un proces transparent și corect de selecție a noi manageri, pentru ca România să poată obține suma de 228 milioane de euro din PNRR, Jalonul 121 privind guvernanța corporativă.

Sunt vizate 13 companii energetice, însă în cazul a două dintre ele, Ministerul Energiei susține că nu poate face schimbarea directorilor, așa cum solicită Comisia Europeană, potrivit unei informări făcute în luna septembrie de Ministerul Energiei.

Este un jalon întârziat din cererea de plată 3. Comisia Europeană a decis, anul trecut, suspendarea parțială a plăților din PNRR, pe cererea de plată nr. 3. Decizia legată de managementul companiilor energetice a fost menținută în luna mai, Comisia precizând că suma va fi pierdută definitiv dacă jalonul nu va fi rezolvat până pe 28 noiembrie 2025, termenul limită.

Suma totală pe care România trebuie să o primească din acest jalon este de 228 milioane de euro din PNRR. Suma poate fi scăzută în funcție, dacă Jalonul este îndeplinit parțial. 

Companiile vizate de Comisia Europeană, în ceea ce privește managementul corporativ, sunt Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.