Sari direct la conținut

Cum poate România să știe cu adevărat ce se întâmplă în țară? Dar o organizație cum poate face asta?

Cosmin Tanasă, Foto: Cheil | Centrade
Cosmin Tanasă, Foto: Cheil | Centrade

În 2022, lumea a vorbit mult despre Institutul Național de Statistică, pentru că a fost anul recensământului, un demers de-a afla ce se întâmplă în țară. E și o ocazie excelentă pentru a discuta despre cum pot fi folosite informațiile pentru decizii mai bune.

Analizele de date sunt pe cât de eficiente sunt informațiile prelucrate, dar înainte de a le trece prin acest proces trebuie colectate. Organizațiile mai mari sau mai mici au mecanisme proprii prin care să facă asta, dar la fel are și țara. Fiecare stat are o entitate care se ocupă fix cu a colecta date despre starea lucrurilor, de la numărul cetățenilor până la cele mai precise informații. În România e Institutul Național de Statistică (INS) și activează încă din 1859.

În contextul recensământului care ne-a arătat de ce sunt importante informațiilor de acest fel, dar și pentru că e perioada în care domeniul analizei de date s-a dezvoltat enorm, oferind răspunsuri la provocări care altfel ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil, de soluționat, am căutat la oameni specializați în această arie explicații despre utilitate, ce date pot fi colectate, dar și care sunt provocările.

După cum a contextualizat situația Cosmin Tanasă, BI & Data Engineering Manager (Data Intelligence & Analytics), Cheil | Centrade, un plan bine structurat pentru utilizarea datelor externe poate oferi un avantaj competitiv. „Organizațiile care rămân la curent cu ecosistemul de date externe în expansiune și integrează cu succes un spectru larg de date externe în operațiunile lor pot depăși alte companii prin îmbunătățirea creșterii, productivității și gestionării riscurilor”.

Pandemia declanșată în primăvara lui 2020 este primul eveniment global care servește drept exemplu despre cât de relevante pot fi datele externe. Într-o perioadă extraordinar de scurtă, cercetările, prognozele și modelele predictive preexistente ale consumatorilor au ajuns să fie depășite din cauza schimbărilor rapide apărute în obiceiuri de cumpărare, în activități și în comportamentul digital al oamenilor. „Totodată, pe măsură ce organizațiile s-au străduit să înțeleagă aceste modele în schimbare, au descoperit prea puțină utilitate în datele lor interne. Între timp, o mulțime de date externe ar putea – și încă pot – ajuta organizațiile să planifice și să răspundă la nivel granular”.

Primul pas e să ai datele. Apoi să le folosești în beneficiul tău

La nivelul României, cel mai mare furnizor de date este INS. Chiar dacă în 2022 s-a vorbit cel mai des despre Institut prin prisma recensământului, aceasta este doar cea mai amplă operațiune, derulată odată la un deceniu. Activitatea anuală însă e mult mai interesantă din punct de vedere al informațiilor pe care le poate oferi. După cum a explicat Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al INS, indicatorii pe care Institutul îi poate furniza sunt esențiali în deciziile statului și ale mediului privat. Oricare organizație care ia o decizie în țară, de la dezvoltarea unei afaceri până la politici publice, trebuie să știe la ce se poate aștepta, care e perspectiva de realizare, dacă există forță de muncă, dacă și cum se diminuează populația într-o anumită zonă sau care sunt provocările locale.

Datele pe care INS le poate furniza sunt cuprinse întâi într-un program de cercetări stabilit toamna pentru anul următor. „În programul acesta sunt incluse, de la an la an, cercetări noi care apar la cererea celor care folosesc datele. Principalul utilizator este categoric statul care are nevoie de informații pentru a-și coordona planurile de dezvoltare pe toate palierele necesare în societate. Apoi sunt firmele mai mici sau mai mari și, în esență, orice organizație care există în România se poate număra printre utilizatori, deoarece poate beneficia de pe urma informațiilor oferite de statistică”, a adăugat Vladimir Alexandrescu.

Odată colectate datele, e momentul folosirii lor. Iar în acest sens, după cum a subliniat Cosmin, analiza datelor poate ajuta o organizație cu totul, de la personalizarea marketingului pentru un client individual la identificarea și atenuarea riscurilor pentru afacerea sa. Și aici apare un echilibru esențial: folosirea analizei de date pentru a ghida deciziile de afaceri și pentru a minimiza pierderile financiare. „Analiza predictivă poate sugera ce s-ar putea întâmpla ca răspuns la schimbările aduse afacerii, iar analiza prescriptivă poate indica modul în care afacerea ar trebui să reacționeze la aceste schimbări”, a adăugat acesta.

Aplicat pe comerțul cu haine, de exemplu, o companie care are prezență online și fizică poate analiza datele de vânzări împreună cu datele din platformele sociale și apoi să creeze campanii direcționate pe rețelele sociale pentru a-și promova vânzările de comerț online pentru categoriile de produse de care clienții sunt deja interesați. Mai este apoi și nuanța îmbunătățirii experienței clienților care poate fi realizată prin rularea modelelor de analiză comportamentală. Astfel, o companie ar putea rula un model predictiv pe datele tranzacțiilor de comerț electronic pentru a determina produsele de recomandat la finalizarea comenzii pentru a crește vânzările. Nu în ultimul rând, astfel de analize pot furniza informații și despre succesul unor campanii de modificare a prețurilor sau rulare a ofertelor de produse.

La nivel de stat, Vladimir Alexandrescu a detaliat că acțiunile care au în spate date au o dublă perspectivă. Pe de o parte e vorba de populația efectivă care ar fi subiectul unei decizii – producție, vânzare, recrutare etc – și pe de altă parte e vorba de e perspectiva relațiilor comerciale cu jucători din alte țări, atât la nivel privat, cât și public. Cum datele sunt colectate de INS pe baza metodologiilor valabile la nivelul Uniunii Europene, realizate de către statisticieni din toate statele membre, acestea pot fi utile pentru înțelegerea contextului dincolo de granițele țării.

Pe măsură ce tehnologia s-a dezvoltat accelerat, și analiza de date a cunoscut o creștere considerabilă. Acum, datele pot fi obținute și prelucrate mult mai rapid și cu o rată de eroare mult mai scăzută. În acest context, după cum a explicat Cosmin Tanasă, resursa informațională a căpătat o mai mare importanță în formularea unei strategii de piață sau chiar o nouă direcție de dezvoltare care poate fi fructificată. Dar de aici începe și provocarea resursei umane, deoarece valoarea informațională a datelor nu poate fi accesată decât cu ajutorul oamenilor potriviți, capabili de extragerea datelor și de formularea concluziilor potrivite de pe urma lor. „Acești oameni au cunoștințe tehnice care implică atât înțelegerea modelelor matematice și a metodelor de analiză, cât și a aplicațiilor necesare derulării acestora. De asemenea, simpla cunoaștere a părții tehnice nu este îndeajuns pentru a putea extrage cu succes informațiile din seturile de date. Astfel, orice analist are nevoie de o gândire cantitativă în vederea observării și înțelegerii posibilelor tipare specifice tipului de date analizat”.

Provocări a căror rezolvare va accelera analiza de date

Dacă INS nu duce lipsă de date, și le poate furniza în funcție de nevoi, cea mai mare nevoie e la nivelul eficientizării colectării și accesării. La nivel național, Vladimir Alexandrescu a spus că ce ar fi foarte necesar României este un sistem de date administrative care să permită oricărei instituții din țară care are nevoie de o anumită informație să aibă acces la ea fără să mai facă cercetare proprie. Un astfel de sistem ar spori și viteza de obținere a datelor, reducând deplasarea pe teren, dar ar scădea și costurile. „Iar la elaborarea unui astfel de proiect ar trebui să participe toate instituțiile care ar fi beneficiarele informațiilor respective, așa încât să aibă elemente care să permită utilizarea lor de către fiecare actor din țară”, a adăugat acesta.

La nivelul organizațiilor, Cosmin Tanasă a explicat că organizațiile se pot confrunta cu o serie de provocări în colectarea de date consistente și de calitate, și este necesar să se identifice mai întâi barierele în calea colectării consecvente a datelor. El a evidențiat și trei provocări.

Standarde inconsecvente de colectare a datelor. – „Principiul de standardizare a datelor subliniază importanța colectării datelor comune și a informațiilor demografice. De obicei, standardele definite includ definiții ale datelor, întrebări structurate cu opțiuni convenite pentru un răspuns care pot ghida practici de colectare consecvente. Aceste criterii nu sunt întotdeauna implementate universal și pot fi ele însele inconsecvente, iar consistența culegerii de date poate fi influențată de acest lucru”.

Lipsa proceselor de asigurare a calității datelor colectate. – „Probabilitatea de a verifica informații cu o persoană care a fost în contact cu un serviciu poate fi limitată, ceea ce înseamnă că datele colectate inițial nu pot fi verificate. De asemenea, complexitatea sistemelor de păstrare a înregistrărilor poate varia în cazul în care calitatea datelor depinde de persoana care introduce corect informațiile. Este posibil ca timpul să nu permită personalului să examineze datele pentru a fi complete sau să recupereze datele lipsă”.

Restricții economice și informatice. – „Unele companii nu au resursele sau infrastructura pentru a prioritiza upgrade-urile sistemelor și proceselor de colectare a datelor. Acest lucru se poate datora unei forțe de muncă limitate pentru introducerea și reținerea informațiilor sau lipsei de buget pentru actualizarea sistemelor de gestionare a înregistrărilor. Astfel de actualizări pot fi costisitoare și pot dura timp”.

Oamenii sunt natural predispuși analizei de date și să ia decizii în raport cu acestea, chiar dacă nu ne dăm seama de asta în cele mai multe cazuri. Ce vedem acum e dezvoltarea acestei aptitudini la nivel mult mai mare, organizațional, național și chiar internațional. În acest domeniu extraordinar de ofertant prin răspunsurile pe care le poate furniza pe numeroase paliere, la nivel profesional, unui specialist în acest domeniu analiza de date impune o condiție esențială: învățarea și perfecționarea continuă. Asta deoarece rezultate cât mai precise într-un timp cât mai scurt pot fi obținute doar prin aplicarea ultimelor tehnici și tehnologii.

Articol susținut de Cheil | Centrade

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro