Cum s-a folosit Călin Georgescu de lipsa de cultură științifică din România
Atitudinea temătoare sau indiferentă referitoare la știință, cuplată cu nivelul scăzut de cunoștințe, poate explica, într-o anumită măsură, succesul candidatului plasat pe locul întâi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Astfel, 34% dintre români consideră, în mod fals, că oamenii ar fi conviețuit cu dinozaurii. Acesta este cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, 63% dintre respondenții români consideră că antibioticele ar omorî atât virusuri, cât și bacterii. Nu suntem depășiți de nimeni în credința noastră potrivit căreia virusurile ar fi produse în laborator pentru a ne controla/restrânge libertățile (53% din respondenți), scrie în Contributors.ro Bogdan Mihai Radu, lector universitar în Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
În ultimele zile am aflat foarte multe lucruri. De pildă, cum că dezvoltările tehnologice și științifice l-au ajutat pe Călin Georgescu, candidatul plasat pe primul loc în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, să apară acolo din neant.
În ultimul secol, pentru termenul de neant diversele dicționare ale limbii române dau ca sinonime „ceea ce nu există”, „nimic”, „gol nesfârșit”, „haos”.
Mai ales aceste din urmă două sensuri par a rezuma gândirea acestui candidat despre știință.
„Evident, nu toți românii îmbrățișează obscurantismul”
Domnia sa ne informează că la fiecare înghițitură de Pepsi am înghiți, de fapt, mici bucăți de piese electronice care le-ar permit altora (nu se știe cine și de ce) să ne controleze, că apa nu ar fi de fapt apă, că omul nu ar fi ajuns pe lună și că piramidele egiptene ar aștepta încă liniștite să își joace un rol hărăzit de istorie, într-un viitor incert.
Deși nu prezintă nicio dovadă verificabilă pentru afirmațiile sale, le livrează cu o mină de autoritate, exploatând îngrijorări comune și prezentându-se ca fiind anti-sistem, deși provine din acesta.
În paralel, sub pretextul păcii, propune schimbări de strategie care subminează fundamental securitatea națională, care ne-ar lasă singuri și izolați în fața oricărei amenințări. În familia candidatului, se pare ca există o preferință pentru comunicarea unor idei pentru care nu există susținere științifică, practic minciuni. De pildă, soția candidatului afirmă că a treia sursă a mortalității în lume, după cancer si boli cardiovasculare, ar fi reprezentată de medicamentele pe bază de prescripție medicală și că mamografia ar îmbolnăvi femeile. Ambele afirmații sunt desigur nu doar false, dar dacă sfaturile implicite ar fi urmate i-ar pune în pericol pe cei care au nevoie de sprijin medical.
De exemplu, mamografia este cea mai importantă investigație medicală pentru depistarea cancerului la sân. În lipsa depistării la timp, cancerul de sân provoacă cele mai multe decese. La nivel global, cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate, iar cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer. Dacă este depistat la timp, cancerul de sân poate fi însă tratat cu succes. În România, cancerul de sân ocupă prima poziție în rândul cancerelor la femei, la mare distanță de următoarele tipuri. Mortalitatea prin cancer este cu 7% mai mare în România decât în Uniunea Europeană. A îndemna femeile să nu facă un control medical de specialitate poate echivala cu o condamnare la moarte a acestora. Mai mult, cancerul de sân nu afectează doar femeile – la fiecare o sută de femei cu cancer de sân, un bărbat va dezvolta boala.
Ideile obscurantiste ale soților Georgescu au însă o anumită susținere în societate și, dacă da, de ce? Iată câteva rezultate ale unui sondaj Eurobarometru din 2021, care ne pot ajută să deslușim unele din misterele care ne bântuie de câteva zile.
De pildă, 34% dintre români consideră, în mod fals, că oamenii ar fi conviețuit cu dinozaurii. Acesta este cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, 63% dintre respondenții români consideră, în mod eronat, că antibioticele ar omorî, atât virusuri, cât și bacterii, fiind depășiți în această credință doar de ciprioți, greci și bulgari. Nu suntem însă depășiți de nimeni în credința noastră potrivit căreia virușii ar fi produși în laborator pentru a ne controla/restrânge libertățile (53% din respondenți).
Sondajul a cuprins 11 întrebări care măsoară alfabetizarea științifică, iar în România, doar 2% au răspuns corect la 8 sau mai multe întrebări dintre acestea (în comparație cu 44% în Belgia sau Suedia). Chiar dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt influențate nu doar de lipsa de cunoștințe, ci și de conspirațiile vehiculate în anumite medii, rezultatele sunt îngrijorătoare.
Acest sondaj măsoară și diverse atitudini referitoare la știință și rolul acesteia în societate.
Astfel, 72% dintre români consideră că știința și tehnologia au un efect pozitiv asupra societății, dar acesta este și cel mai mic procent din UE.
Întrebați dacă anumite tehnologii care se dezvoltă acum vor avea un impact pozitiv sau negativ asupra modului în care vom trăi în următorii 20 de ani, respondenții români s-au plasat pe ultimul loc în UE în ceea ce privește evaluarea pozitivă a energiei solare, vaccinurilor, nanotehnologiei, explorării spațiului și a inteligenței artificiale, și pe penultimul loc în ceea ce privește energia eoliană, biotehnologiei și a ingineriei genetice, precum și tehnologia informației și a comunicării.
Românii mai consideră și că descoperirile științifice nu îi afectează pe oamenii de rând și doar 51% consideră că știința și tehnologia ne fac viața mai ușoară, mai sănătoasă și mai confortabilă (din nou, cel mai mic procent din UE).
Datele din Eurobarometru ne indică faptul că nivelul de alfabetizare științifică este limitat în România, dar și că – poate la fel de grav – susținerea pentru progres științific este ea însăși anemică.
Evident, nu toți românii îmbrățișează obscurantismul, la fel cum nu toți românii au votat cu candidatul plasat pe locul întâi în primul scrutin al alegerilor prezidențiale. Dar, atitudinea temătoare sau indiferentă referitoare la știință, cuplată cu nivelul scăzut de cunoștințe, poate explica, într-o anumită măsură succesul candidatului plasat pe locul întâi în primul tur al alegerilor prezidențiale.
De aceste alegeri depinde nu doar democrația noastră, dar și securitatea noastră
În mai puțin de două săptămâni nu vom deveni mai deștepți sau mai cunoscători.
Dar, putem să ne deșteptăm și să redevenim raționali.
De aceste alegeri depinde nu doar democrația noastră – care multora ne este dragă, așa imperfectă cum e – dar și securitatea noastră.
Spre desoebire de alte runde de alegeri, aceste alegeri nu mai sunt despre diferențe ideologice între forțe politice aflate în competiție într-un spațiu garantat democratic, ci sunt între știință și ignoranță, între rațiune și misticism, între informare corectă și dezinformare fățișă.
Fiecare are libertatea de a alege, dar această libertate este garantată doar într-o democrație.
Frustrările noastre ar trebui să ne motiveze să ne îmbunătățim nivelul de democrație, nu să ne determine să renunțăm la drepturile, libertățile și siguranța noastră.
Niciun lider politic, de fapt, niciun om nu este perfect. – Continua lectura articolului pe Contributors.ro
INTERVIURILE HotNews.ro