Cum schimbă criza de la Dunăre harta energiei. Cine pierde și cine câștigă / Ce se întâmplă în Austria, în Germania și în țările vecine României

Seceta severă și nivelul extrem de scăzut al Dunării au transformat această vară într-un test major pentru sistemele energetice din Europa. România, Ungaria, Austria, Croația și Germania resimt direct efectele. Există și o țară care a reușit să profite de situație și să-și majoreze exporturile de energie.

• „În această vară, Dunărea nu a scos la iveală doar vulnerabilitatea unui râu, ci a arătat în ce măsură apa, energia, transportul, economia și natura au devenit un singur sistem”, spune un specialist în hidrologie din Croația.
• În Austria, debitul Dunării a scăzut în unele zone și cu o treime, iar producția de energie cu 50%.
• În Ungaria, a fost oprită centrala nucleară care asigură aproape jumătate din energia electrică a țării și a existat o mobilizare fără precedent a populației pentru a reduce consumul de energie electrică.
• Sunt efecte puternice și în Germania și în Croația, în timp ce Bulgaria a transformat seceta de pe Dunăre într-un avantaj pentru exporturile de energie.
• Cum resimte populația și ce fac autoritățile?
• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Florentina Cernat (HotNews – România), Vladislava Peeva (Mediapool – Bulgaria), Alicia Prager, Andreas Danzer, Michael Schatt (Der Standard – Austria, Germania) și Marina Kelava (H-Alter.org – Croația).

România a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie cauzate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării, care a ajuns la cote istorice. Centrala Nucleară de la Cernavodă este oprită în totalitate, primul reactor fiind închis încă din 28 iulie, iar cel de al doilea, din 13 august. Oprirea centralei de la Cernavodă a lăsat România fără aproximativ 20% din producția sa de energie. 

Dar România nu este singura țară afectată.

Producția de energie hidro, la jumătate în unele regiuni din Austria

Dunărea a atins un nivel istoric de scăzut în Austria, unde producția de energie hidro a scăzut semnificativ. În prezent, aceasta este cu aproximativ 30% mai mică decât în mod obișnuit pentru această perioadă a anului.

„Nimeni de aici nu a mai întâlnit vreodată condiții ca acestea”, spune Florian Seidl, purtătorul de cuvânt al Verbund, companie care produce energie din hidrocentrale.

În această perioadă a anului, prin Dunăre ar curge în mod normal aproximativ 2.100 de metri cubi de apă pe secundă. În prezent, debitul este de doar 700 de metri cubi pe secundă, măsurat la Greifenstein, în Austria Inferioară. Fluviul transportă doar o treime din volumul său obișnuit de apă.

Potrivit lui Seidl, situația este echivalentă, aproximativ, cu pierderea producției a trei hidrocentrale de pe Dunăre. O vizită pe malul râului nu dezvăluie însă imediat amploarea problemei, deoarece în amonte de hidrocentrale nivelul apei trebuie menținut constant.

În esență, situația actuală corespunde proiecțiilor din studiile climatice: volumele de apă scad vara deoarece există mai puțină topire a zăpezii care să alimenteze râurile. Iarna, în schimb, mai multe precipitații cad sub formă de ploaie și ajung direct în râuri.

„În sine, acest lucru nu ar fi neapărat o veste proastă pentru sistemul energetic, deoarece energia solară fotovoltaică produce mai multă energie vara, în timp ce hidroenergia poate contribui la echilibrarea sistemului iarna. Cu toate acestea, ne așteptăm și la o volatilitate mult mai mare. Vor exista ani cu disponibilitate de apă peste medie și alți ani care vor rămâne foarte secetoși”, explică Seidl. 

Tendința către condiții meteorologice tot mai extreme creează dificultăți pentru hidroenergie. Producția de electricitate scade nu doar în perioadele cu niveluri scăzute ale apei, ci și în timpul ploilor abundente, deoarece volumele extrem de mari de apă nu pot fi valorificate integral pentru producția de energie.

Ce înseamnă acest lucru pentru Verbund, cel mai mare producător de energie hidro din Austria?

„Trebuie să continuăm să ne diversificăm portofoliul de producție, în special prin extinderea energiei eoliene, a energiei fotovoltaice și a capacității de stocare”, spune Seidl.

Asociația Energiei din Austria, care reprezintă industria electricității din țară, confirmă, de asemenea, că acest an, care este cel mai secetos de la începutul înregistrărilor hidrologice, afectează producția internă de energie, în special hidroenergia.

Potrivit asociației, coeficientul de producție a hidrocentralelor pe firul apei – raportul dintre producția efectivă de energie electrică și media pe termen lung – este cu 8% sub nivelul de anul trecut și cu 32 de puncte procentuale sub media pe termen lung.

Hidrocentralele de mici dimensiuni au fost afectate în mod deosebit. În landul Salzburg, producția unor instalații a scăzut cu până la 50%.

Ce a ajutat sistemul energetic din Austria

Nivelurile scăzute ale apei afectează nu doar agricultura și producția hidroenergetică, ci și industria.

Asociația industriei subliniază importanța rolului complementar al diferitelor surse de energie regenerabilă. Producția puternică de energie fotovoltaică a ajutat Austria să revină la un bilanț pozitiv al electricității în iunie, rezultând într-un excedent net de exporturi de energie. În precedentele nouă luni, importurile de energie au depășit constant exporturile.

„Sistemul nostru energetic diversificat asigură faptul că securitatea aprovizionării nu este pusă în pericol. Pentru a menține această situație, trebuie să valorificăm pe deplin potențialul disponibil și să continuăm extinderea energiei regenerabile, a capacității de stocare și a rețelei electrice pentru a menține un sistem energetic rezilient”, spune Barbara Schmidt, secretarul general al Oesterreichs Energie.

Christoph Dolna-Gruber de la Agenția Austriacă pentru Energie spune că acest lucru este esențial și din perspectiva prețurilor la energie.

„Atunci când centralele nucleare trebuie să-și reducă producția sau să se oprească din cauza temperaturilor extreme, iar hidroenergia are, de asemenea, o producție mai slabă, dispare producția de electricitate ieftină. Asta împinge prețurile energiei în sus. Ar fi în interesul întregii Europe să construiască o sursă de energie mult mai extinsă și diversificată în fiecare țară”, spune Dolna-Gruber. 

Acest lucru presupune nu doar extinderea energiei eoliene, a energiei fotovoltaice și a capacităților de stocare, ci și creșterea flexibilității consumului.

De exemplu, industria poate fi încurajată să își mute consumul de electricitate către perioadele în care producția de energie regenerabilă este abundentă, iar electricitatea este mai ieftină. Vehiculele electrice pot fi, de asemenea, încărcate astfel încât să contribuie la uniformizarea vârfurilor de consum, iar pompele de căldură pot utiliza într-o măsură mai mare stocarea energiei termice, adaugă Christoph Dolna-Gruber.

În Germania, seceta lovește puternic industria 

În Germania, efectele secetei se vor vedea puternic în industrie, în contextul nivelurilor scăzute pe toate râurile, spune Institutul Economic German. Instituția a avertizat că țara poate intra în recesiune.

Potrivit economistului Thilo Schäfer de la Institutul Economic German, citat de Bild, creșterea PIB-ului ar putea fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât estimarea anterioară: „O perturbare prelungită a navigației pe Rin ar putea bloca complet mica doză de creștere economică pe care o mai avem”.

Explicația este că pe cale fluvială pot fi transportate semnificativ mai puține mărfuri, ceea ce obligă numeroase industrii să își reducă producția. Materiile prime esențiale pentru industria chimică, producătorii de oțel și rafinăriile de petrol nu mai pot ajunge la destinație.

Institutul Economic German a indicat anul 2018, când o situație similară, cu niveluri extrem de scăzute ale apei, a redus creșterea economică a Germaniei cu aproximativ 0,4 puncte procentuale.

În Baden-Württemberg, un nou minim istoric al debitului Dunării a fost înregistrat încă din 5 iulie. Și în Bavaria a fost măsurat un nou record al nivelului scăzut al apei: 216 centimetri la stația de monitorizare Pfelling, la 31 iulie 2026.

Recordul anterior, înregistrat în august 2022, era de 221 de centimetri. La începutul lunii august, niveluri extrem de scăzute ale apei au fost raportate la aproximativ 78% dintre stațiile de monitorizare de pe Dunăre.

În Bavaria, ar putea fi instituite restricții privind alimentarea cu apă potabilă în anumite regiuni, în special în zonele rurale care depind într-o măsură mai mare de sursele de apă de suprafață. „În unele municipalități sunt în vigoare interdicții privind udarea grădinilor sau limite privind spălarea mașinilor, din cauza secetei persistente”, a scris publicația tz.

Ministrul german al Transporturilor, Steffen Bilder (CDU), a convocat o reuniune cu operatori portuari, reprezentanți ai industriei transportului fluvial și companii afectate. Una dintre măsurile decise este extinderea Dunării între Straubing și Vilshofen, prin Deggendorf, în Bavaria.

Potrivit ministrului Transporturilor, Steffen Bilder, proiectul are ca scop creșterea pescajului disponibil pentru navele de marfă cu 20 de centimetri. Acest lucru ar permite transportarea a încă 200 de tone de marfă pentru fiecare navă în perioadele cu nivel scăzut al apei. Pescajul de 2,50 metri – esențial pentru nave – ar urma să fie disponibil aproximativ 200 de zile pe an, față de 144 de zile în prezent. În plus, extinderea Dunării ar urma să ofere și o protecție suplimentară împotriva inundațiilor. Potrivit BR24, prima secțiune, între Straubing și Deggendorf, se află deja în construcție de ceva timp.

Croația – reacții în lanț

Datele de monitorizare colectate de Institutul de Apă „Josip Juraj Strossmayer” arată că efectele sunt vizibile și în sectorul croat al bazinului Dunării.

Analizele realizate pe baza stațiilor de monitorizare de stat din ultimii ani indică perioade de secetă tot mai frecvente în numeroase zone.

Un exemplu notabil este Canalul Sifon din regiunea Dunării, unde, în 2026, lipsa apei s-a înregistrat nu doar vara, ci și în timpul iernii și primăverii.

În același timp, nivelul Dunării în Croația este în prezent la cel mai scăzut din 2021.

Potrivit profesorului asociat Mario Šiljeg, directorul Institutului de Apă „Josip Juraj Strossmayer” din Croația, cea mai mare greșeală ar fi ca situația actuală să fie privită exclusiv prin prisma nivelurilor record de scăzute ale apei.

„În această vară, Dunărea nu a scos la iveală doar vulnerabilitatea unui râu. A arătat în ce măsură apa, energia, transportul, economia și natura au devenit un singur sistem. Schimbările climatice nu mai creează probleme izolate. Ele declanșează reacții în lanț care afectează simultan mai multe sectoare și țări”, spune el.

În 66% din perioada de la începutul anului 2026 și până în prezent, nivelul Dunării la Batina s-a menținut sub pragul de secetă hidrologică, în timp ce nivelurile apelor subterane din anumite zone din centrul, nordul și estul Croației continuă să scadă, apropiindu-se de minime istorice, potrivit Institutului Național Hidrometeorologic (DHMZ).

Potrivit datelor institutului, Dunărea la Batina a atins un nivel istoric minim de -142 cm, conform datelor din 6 august.

Ungaria – mobilizare fără precedent a populației pentru a reduce consumul de energie electrică

În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost oprită la începutul lunii august pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare, din cauza nivelului Dunării, care a scăzut la minime istorice. Centrala nucleară furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării.

În Ungaria, debitul scăzut al fluviului a dus la închiderea centralei nucleare de la Paks până la funcționarea cu doar 10% din capacitate. Centrala nucleară furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării.

Companiile și cetățenii din Ungaria și-au redus consumul de energie electrică într-un mod fără precedent, după apelurile Guvernului de a diminua presiunea asupra rețelei de electricitate. Ar echivala aproximativ cu oprirea a 1 milion de aparate de aer condiționat de dimensiuni medii. 

În 10 august, Ungaria a început repunerea în funcțiune a unei turbine la centrala de la Paks. „Economia maghiară nu poate funcționa fără centrală timp de luni de zile”, a spus premierul ungar Peter Magyar.

În toată această perioadă, Ungaria, care se confruntă și cu o caniculă fără precedent, importă masiv energie în timpul serii, pentru a-și acoperi vârful de consum. 

Guvernul a decis, de asemenea, să-și diversifice aprovizionarea cu energie, Magyar afirmând că guvernul va organiza o licitație pentru o capacitate de generare a energiei eoliene de 700 de megawați până la 31 august și va dezvolta o capacitate eoliană de 4 gigawați până în 2030.

România – „Folosirea mașinii de spălat poate fi reprogramată”

Oprirea centralei de la Cernavodă a lăsat România fără aproximativ 20% din producția sa de energie. 

Șeful CNE Cernavodă spune că, în opinia lui, nu există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului energetic, iar „românii nu au de ce să se teamă, pentru că nu vorbim de blackout sau de criză”: „Reactoarele se opresc, se repornesc. Avem alți producători. Avem surse din import. Eu le-aș spune că trăim într-o lume normală, în care reactoarele pornesc, în care apa scade și luăm măsuri pe viitor pentru a evita aceste lucruri”.

Guvernul face însă apel către populație, dar și către companii să reducă consumul de energie între orele 19.00-23.00, până în 31 august, pentru a reduce presiunea asupra sistemului energetic național în orele de consum maxim și pentru a evita măsuri mai restrictive. 

Românii sunt îndemnați ca seara să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu un consum ridicat de energie electrică și să reprogrameze pentru dimineață utilizarea mașinii de spălat rufe și a mașinii de spălat vase, a uscătorului de rufe, a boilerelor sau încărcarea mașinilor electrice.

Cei doi mari producători auto care operează în România, Dacia și Ford, s-au conformat și-au oprit producția în perioada 3–19 august.

Paradoxul României

În timpul zilei, România înregistrează un excedent de producție de energie electrică, deoarece centralele fotovoltaice funcționează aproape de capacitatea maximă. Acest surplus de energie este exportat. 

Seara însă, odată cu apusul soarelui, producția fotovoltaică scade brusc, iar hidrocentralele nu pot acoperi integral deficitul provocat de oprirea centralei de la Cernavodă. 

Principala provocare pentru România este faptul că nu are încă de o capacitate suficientă de stocare în baterii pentru a transfera energia produsă în timpul zilei către orele de seară, când cererea gospodăriilor crește puternic.

Ca urmare, diferența dintre producția și consumul de energie din timpul serii trebuie acoperită prin importuri. Problema este că țările vecine se confruntă cu aceeași creștere a cererii în același interval, ceea ce determină o creștere semnificativă a prețurilor energiei în întreaga regiune.

Prețul energiei electrice în orele de seară poate fi de până la cinci ori mai mare decât în jurul prânzului. 

Costul efectiv al energiei electrice reprezintă doar 45–50% din factura finală plătită de consumatori. Restul este reprezentat de tarifele de distribuție și transport, precum și de taxe și alte costuri reglementate. În plus, majoritatea contractelor de furnizare a energiei electrice din România, inclusiv cele pentru gospodării, oferă prețuri fixe pentru o anumită perioadă, de regulă un an.

Prin urmare, pe măsură ce contractele existente expiră, însă, este de așteptat ca furnizorii să ofere contracte noi la prețuri mai mari pentru populație, care să reflecte creșterea costurilor de pe piața angro.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că există trei scenarii posibile pentru prețurile energiei la consumatorii finali, iar toate indică facturi mai mari.

„În scenariul optimist, dacă reușim cumva să menținem sistemul sub control, facturile la electricitate ar putea crește cu doar 2%, 3% sau 5%, o creștere relativ mică, pe care majoritatea consumatorilor aproape că nu o vor observa. Însă, dacă această criză continuă, iar consumatorii industriali sunt obligați să-și reducă sau să-și suspende activitatea, am putea vedea creșteri de prețuri de 10–15%”, a declarat el, pentru HotNews.

Potrivit lui Chisăliță, dacă situația se agravează și există riscul ca efectele crizei să se prelungească până în sezonul rece următor, vorbim de un scenariu pesimist în care furnizorii de energie ar putea oferi contracte la prețuri cu până la 20% mai mari decât nivelul actual, reflectând riscurile incluse în prețurile lor.

Tot Chisăliță vorbește despre „dezastrul energetic în care se află România”: „Nu pentru că am renunțat la cărbune, ci pentru că România a renunțat la capacități sigure înainte de a avea cu ce să le înlocuiască. Am închis după calendarul politic, dar am construit după hazard”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit acestuia, nu regenerabilele au provocat dezastrul în energie, ci iluzia că un MW volatil este egal cu un MW care produce la comandă. „România are prea puțină organizare, prea puțină flexibilitate și prea puțină răspundere pentru felul în care energia regenerabilă fost integrată”.

Bulgaria – Cum a fost transformată seceta de pe Dunăre într-un avantaj pentru exporturile de energie

Există și o țară pentru care criza s-a transformat într-o oportunitate. Nivelurile record și în continuă scădere ale Dunării au creat, cel puțin deocamdată, un avantaj neașteptat pentru sectorul energetic bulgar.

Centrala nucleară de la Kozlodui funcționează la capacitate maximă, iar exporturile de electricitate au atins niveluri fără precedent.

În timp ce centralele nucleare de la Paks, din Ungaria, și Cernavodă, din România, și-au redus sau închis producția, centrala nucleară de la Kozlodui continuă să funcționeze la întreaga sa capacitate instalată, de aproximativ 2 GW, în funcție de deciziile operaționale de rutină.

Împreună cu producția puternică de energie solară și capacitatea semnificativă de stocare a energiei, asigurată nu doar de surse regenerabile interne, ci și de surse regenerabile din Grecia, această situație le-a permis producătorilor și comercianților bulgari de energie să crească semnificativ exporturile, în special către România și Ungaria.

Potrivit Operatorului Sistemului Energetic din Bulgaria (ESO), exporturile zilnice de energie electrică au atins nivelul fără precedent, de 32.000–33.000 MWh.

Operatorul de transport raportează, de asemenea, o cerere puternică din partea comercianților din Ungaria și România pentru capacitate de transport transfrontalier și pentru achiziții de electricitate din Bulgaria.

Creșterea cererii externe s-a reflectat și pe piața internă de energie. În ultima săptămână, prețurile pentru energia electrică livrată a doua zi au crescut la 150–170 de euro/MWh, față de 100–120 de euro/MWh cu o săptămână înainte. Aceste prețuri sunt mai mici decât în România.

ESO afirmă că, chiar dacă centrala de la Kozlodui ar fi nevoită să își reducă producția, Bulgaria nu s-ar confrunta cu un risc imediat pentru aprovizionarea cu energie.

Centrala pe cărbune Maritsa Est 2, deținută de stat, operează în prezent cu cinci unități de producție, nivelurile lacurilor de acumulare sunt ridicate, iar hidrocentralele și-ar putea crește semnificativ producția dacă ar fi necesar.

În prezent, energia hidro reprezintă doar 0,59% din producția de electricitate. Prin comparație, energia solară acoperă aproape 52% din cererea de pe piață, energia nucleară aproape 30%, iar producția pe bază de cărbune aproximativ 15%.

Poziția favorabilă a singurei centrale nucleare din Bulgaria este, în mare măsură, rezultatul proiectării sale tehnice.

Potrivit Agenției bulgare pentru Reglementare Nucleară, sistemele de răcire ale reactoarelor și ale bazinelor cu combustibil uzat se bazează pe sisteme de siguranță dedicate, independente de fluctuațiile nivelului Dunării. 

Aceste sisteme sunt proiectate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a centralei atât în condiții normale de operare, cât și în situații de urgență. Sistemele de răcire funcționează prin circuite închise, iar căldura în exces este disipată în atmosferă prin intermediul bazinelor de pulverizare.

În plus, Kozlodui dispune de surse alternative de apă, inclusiv rezerve în canalul de răcire al centralei și puțuri suplimentare pentru compensarea pierderilor prin evaporare. Operatorul menține, de asemenea, suficiente rezerve de soluții tehnologice și apă pentru a menține ambele reactoare într-o stare sigură.

Autoritatea de reglementare nucleară a subliniat că abilitatea centralei de a funcționa în siguranță în perioadele cu niveluri extrem de scăzute ale Dunării a fost evaluată în mod repetat prin analize periodice de siguranță și inspecții internaționale, inclusiv prin testele de stres nuclear efectuate la nivelul Uniunii Europene după accidentul de la Fukushima Daiichi.

Aceste evaluări nu au identificat deficiențe de proiectare care să compromită funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei în condițiile unei scăderi semnificative a nivelului Dunării.