Cum se explică diferența dintre sondajele din Republica Moldova și rezultatele alegerilor / Cu câteva zile înaintea scrutinului, un institut dădea un cu totul alt câștigător
Trei sondaje de opinie au fost publicate în luna de dinaintea desfășurării alegerilor parlamentare din Republica Moldova, iar rezultate prezentate ofereau un tablou foarte diferit față de ceea ce s-a întâmplat în realitate. Spre exemplu, conform unui sondaj iData, Blocul Patriotic al lui Igor Dodon era cotat la aproape 25%, în timp ce Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu ar fi obținut aproximativ 24%, în contextul în care alegerile au fost câștigate clar de PAS, cu peste 50%.
Partidul proeuropean aflat la putere la Chișinău (PAS) s-a desprins confortabil în fața rivalului său prorus într-un scrutin parlamentar crucial, o ușurare pentru guvern, în contextul în care Executivul de la Chișinău încearcă să rămână în afara sferei de influență a Moscovei, a comentat luni agenția de presă Reuters despre alegerile legislative de duminică din Republica Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiunea președintei Maia Sandu, a câștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, obținând mai bine de jumătate din voturile exprimate.
Conform rezultatelor anunțate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC), PAS a obținut 50,20% din totalul voturilor valabil exprimate, după procesarea tuturor proceselor verbale.
Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei („Blocul patriotic”), al cărui lider este fostul președinte socialist Igor Dodon, s-a clasat pe locul al doilea, la mare distanță de PAS, cu 24,18%.
Pe poziția a treia s-a clasat Blocul Electoral „Alternativa” al primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a obținut 7,96% din voturi.
Renato Usatâi, fostul primar al orașului Bălți, a intrat în parlament cu formațiunea sa, „Partidul Nostru”, primind 6,2% din sufragii.
Ultimul partid care a depășit pragul electoral pentru a intra în Parlamentul de la Chișinău este Partidul Politic „Democrația Acasă” (PPDA), condus de Vasile Costiuc, cu 5,62%.
Votul din țară vs. votul din diaspora
Pe teritoriul Republicii Moldova, tot PAS a luat cele mai multe voturi – 44,13%, pe locul doi clasându-se Blocul Patriotic cu 28,29%. Blocul „Alternativa” a luat în țară 9,22% din sufragii, Partidul Nostru – 6,35%, iar PPDA – 5,72%.
Cetățenii moldoveni din diaspora au votat și ei masiv în favoarea partidului proeuropean al președintei Maia Sandu.
Datele centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) după numărarea tuturor voturilor din cele 301 secții de votare din străinătate, arată PAS a obținut 218.503 voturi din totalul celor 277.965 de voturi exprimate, ceea ce reprezintă 78,6%.
PAS a fost urmat de Partidul Nostru, care a fost votat de 15.285 de cetățeni din diaspora, respectiv 5,50% din totalul alegătorilor.
PPDA a atras voturile a 14.235 de alegători aflați în afara țării (5,12%), iar Blocul Patriotic a primit 13.979 de voturi (5,03%).
Blocul Patriotic, dat câștigător în sondajul iData
Cel mai recent sondaj iData arăta că învingător în cursa pentru Parlamentul Republicii Moldova ar fi ieșit Blocul Patriotic cu aproape 25%, fiind urmat îndeaproape de PAS cu 24,7%, potrivit Ziarului de Gardă (ZdG).
Conform aceluiași sondaj, în Legislativ ar mai fi intrat două formațiuni: Blocul „Alternativa”, cu 7,2% din voturi, și Partidul Nostru, cu 5,4% din sufragii.
Totuși, aproximativ 20 la sută din respondenți au spus că sunt indeciși, că nu vor vota sau au refuzat să răspundă. În top urma PPDA, cu 2,3%.

Studiul fusese realizat între 7-19 septembrie, pe un eșantion reprezentativ național de 1.059 de respondenți, cu eroarea maximă de +/-2,9%.
Diapora nu era luată în calcul, astfel că sondajul era reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii Transnistria.
Cu alte cuvinte, sondajul iData indica faptul că este posibil ca PAS să nu reușească să mai facă majoritatea în Parlament, iar în realitate lucrurile au stat fix invers.
Directorul general al iData este Mihail Bologan, fost șef de secție în cadrul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
Ce spunea directorul iData cu câteva zile înaintea scrutinului
Cu câteva zile înaintea alegerilor de duminică, Mihail Bologan, directorul companiei sociologice iData, spunea într-un interviu acordat HotNews, că „datele sondajelor noastre arată că oamenii sunt, în primul rând, preocupați de problemele sociale, de nivelul scăzut al veniturilor, sărăcie, inflație. În schimb, guvernarea își concentrează prioritățile strict pe integrarea europeană”.
„În prezent, societatea este și mai divizată decât anul trecut”, a mai declarat Mihail Bologan în interviul pentru publicul HotNews, publicat pe 26 septembrie.
În timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, iData a prezentat trei sondaje.
Întrebat de HotNews cum ar putea arăta viitoarea majoritate din Parlamentul de la Chișinău, Bologan a făcut următoarele precizări:
- „Probabil se va întâmpla o polarizare excesivă în jurul celor două partide mari, Blocul Patriotic și PAS, în ziua alegerilor. S-ar putea ca ele să acumuleze chiar mai multe procente decât am arătat în sondajul de astăzi. Există șanse destul de mari ca „Partidul Nostru” și Blocul Alternativa să ajungă în Parlament, dar ele depind și de votul din diasporă, deoarece un scor foarte slab în diasporă ar putea pune în pericol șansele lor.
- Astfel, putem vorbi despre patru formațiuni politice care ar putea ajunge în Parlament, dar există două necunoscute. Prima, mai puțin importantă, este votul din stânga Nistrului, care ca pondere în totalul alegătorilor nu este foarte mare, poate un procent sau ceva de genul acesta (n.r.- la alegerile prezidențiale au votat în jur de 15 mii de oameni în Transnistria).
- Pe de altă parte, este diaspora, despre care nici eu, deși am realizat trei sondaje în timpul campaniei și mai multe sondaje în 2025, inclusiv electorale, nu pot spune exact ce va face. Sunt foarte multe necunoscute, începând cu numărul de persoane care vor veni la vot. Pot veni și 100.000, și 300.000, sau chiar mai mult de 300 de mii. Nu știm.
- Totuși, au fost deschise foarte multe secții de vot în Europa de Vest, în special. De asemenea, nu știm câți vor vota cu PAS.
- Dacă în trecut ne puteam aștepta la un procent de 75%, maxim 80% pentru PAS și Maia Sandu, în acest an nu sunt atât de sigur că procentul va fi la fel de mare.
- Pe de altă parte, există zvonuri că ar putea apărea surprize în favoarea unuia dintre alți candidați electorali, așa cum s-a întâmplat în trecut, când Renato Usatîi a participat prima dată la alegerile prezidențiale și a obținut un scor foarte mare în diaspora. Ulterior a luat și locul trei.
- Respectiv, diaspora are acum un rol foarte important în configurarea Parlamentului. Diaspora va aduce voturile necesare ca PAS să ia locul întâi în cursă, dar este destul de probabil ca PAS să nu obțină suficiente voturi pentru a avea singur o majoritate.
- Mai departe, este posibilă o majoritate fără PAS, deși și aceasta ridică semne de întrebare, deoarece toate partidele vor fi tentate să facă o alianță cu PAS pentru a-și asigura accesul la putere și la câteva funcții-cheie în stat. Dacă se va încerca o alianță fără PAS, este foarte probabil ca persoana desemnată ca prim-ministru să nu fie acceptată de președintele Maia Sandu, ceea ce ar putea provoca alegeri anticipate. Deci, în opinia mea, cel mai probabil scenariu acum este o majoritate fără PAS și alegeri anticipate după ce premierul nu va fi acceptat.”
După centralizarea tuturor voturilor din diapora, datele au arătat că PAS a obținut în afara țării 78,61%.
Sondaj CBS Research: Doar două partide și Blocul lui Dodon treceau pragul
Rezultatele sondajului realizat de WatchDog.MD și Centrul de cercetări sociologice CBS Research arătau că doar trei partide ar fi intrat în Parlament:
- PAS – cu 29,7%;
- Blocul Patriotic – cu 13,2%;
- Partidul Nostru – cu 7,5%.
26,8% din respondenți au spus că nu s-au decis cu cine votează, iar 6,7% au refuzat să răspundă.
Perioada de culegere a datelor a fost 6 – 13 septembrie 2025. Volumul eșantionului a fost de 1.127 respondenți, eroare maximală fiind de +2,9%.
La fel ca și sondajul iData, diaspora și regiunea Transnistria nu erau luate în calcul.
Centrul de cercetări sociologice CBS Research este condus de Ion Jigău.
Barometrul Opiniei Publice, rezultate asemănătoare sondajului CBS Research
Un alt sondaj, publicat de Barometrul Opiniei Publice (BOP), arăta că 28,6% dintre persoanele decise urmau să voteze pentru PAS, 13,9% pentru Blocul Patriotic, iar 5,1% în favoarea formațiunii „Partidul Nostru”.
Alți candidați nu ar fi trecut de pragul electoral.
Sondajul a fost efectuat în perioada 12-22 septembrie, pe un eșantion de 1.117 de persoane. Eroarea maximă era de ±2,9%.
Sondajul era reprezentativ pentru populația adultă din țară, cu excepția diasporei și a regiunii transnistrene.
O posibilă explicație pentru diferența dintre sondaje și realitate
Sociologul Vasile Cantarji, de la Centrul sociologic CBS-AXA din Chișinău, atrage atenția că sondajele nu includeau diaspora și populația din stânga Nistrului (Transnistria).
„Diaspora votează în mod destul de specific și nu poate fi neglijată. 17% din voturi au venit din diasporă”, a explicat Cantarji, pentru ZdG.
Conform acestuia, un factor important este faptul că sondajele iau în calcul și persoanele indecise.
Sociologul spune că „este clar că procentul pentru toate partidele, la alegeri, urmează a fi mai mare decât arată sondajele, din simplu motiv că suta de procente o reprezintă totalitatea oamenilor care au votat”, pe când în cazul sondajelor „suta de procente o reprezintă întreaga populație”, inclusiv cei care nu votează sau nu s-au decis încă.
„Dacă luăm același barometru și recalculăm la numărul de persoane decise, atunci PAS are (…) 49%. Când am făcut publice rezultatele, am atras atenția că există un număr destul de mare de indeciși”, a precizat Vasile Cantarji.
„Unica, aparent surpriză, este «Democrația Acasă», dar, ca și în cazul Partidului Nostru, noi am fixat evoluții, am fixat că «Democrația Acasă» e pus pe creștere și iată că în ultima săptămână a și crescut. Plus la asta, el a avut procent destul de bun în diaspora, ceea ce nu include sondajul”, a mai explicat sociologul de la CBS Research.
