„Dacă în trecut diaspora vota în proporție de 75 – 80% cu PAS, acum nu mai sunt sigur că procentul va fi la fel de mare”. Ce spune directorul unui institut de sondaje din Moldova despre votul de duminică

„Datele sondajelor noastre arată că oamenii sunt, în primul rând, preocupați de problemele sociale, de nivelul scăzut al veniturilor, sărăcie, inflație. În schimb, guvernarea își concentrează prioritățile strict pe integrarea europeană” , spune într-un interviu pentru publicul HotNews Mihail Bologan, directorul companiei sociologice iData care în această campanie pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova a prezentat trei sondaje. În ultimul dintre acestea, PAS și socialiștii erau aproape la egalitate. 

• În prezent, societatea este și mai divizată decât anul trecut”, a mai declarat Mihail Bologan în interviul HotNews. 
• iData este singura companie de sondaje care a depus o cerere la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a face sondaje la ieșirea de la urne în ziua alegerilor, pe 28 septembrie. Cererea nu a fost însă acceptată.

– Aș vrea pentru început să ne explicați procedura de autorizare a sondajului de către Comisia Electorală Centrală: ce înseamnă un sondaj autorizat, înțelegem că au fost publicate și datele unor sondaje neautorizate care nu pot fi citate de presă. Care este procedura în acest sens?
– Mihail Bologan: De câțiva ani avem un regulament care autorizează publicarea și chiar efectuarea sondajelor de opinii, inclusiv exit poll-uri, unde există întrebări cu privire la intenția de vot. Anterior nu exista un asemenea regulament, respectiv orice companie putea să desfășoare în mod liber astfel de sondaje. 

Acum este nevoie de autorizare la către Comisia Electorală Centrală. Personal, cred că acest regulament este redundant, el nu este necesar și nu împiedică să apară diferite sondaje, chipurile „din culise”, cu date absolut fantastice.

– Din sondajele pe care le-ați prezentat, fără a lua în calcul votul în diaspora și în regiunea transnistreană, nicio formațiune nu va avea o majoritate, atunci se va merge spre negocieri privind viitoarea coaliție. Cum ar putea să arate această majoritate, în opinia dumneavoastră?
– Probabil se va întâmpla o polarizare excesivă în jurul celor două partide mari, Blocul Patriotic și PAS, în ziua alegerilor. S-ar putea ca ele să acumuleze chiar mai multe procente decât am arătat în sondajul de astăzi. Există șanse destul de mari ca „Partidul Nostru” și Blocul Alternativa să ajungă în Parlament, dar ele depind și de votul din diasporă, deoarece un scor foarte slab în diasporă ar putea pune în pericol șansele lor. 

Astfel, putem vorbi despre patru formațiuni politice care ar putea ajunge în Parlament, dar există două necunoscute. Prima, mai puțin importantă, este votul din stânga Nistrului, care ca pondere în totalul alegătorilor nu este foarte mare, poate un procent sau ceva de genul acesta (n.r.- la alegerile prezidențiale au votat în jur de 15 mii de oameni în Transnistria).

Pe de altă parte, este diaspora, despre care nici eu, deși am realizat trei sondaje în timpul campaniei și mai multe sondaje în 2025, inclusiv electorale, nu pot spune exact ce va face. Sunt foarte multe necunoscute, începând cu numărul de persoane care vor veni la vot. Pot veni și 100.000, și 300.000, sau chiar mai mult de 300 de mii. Nu știm. 

Totuși, au fost deschise foarte multe secții de vot în Europa de Vest, în special. De asemenea, nu știm câți vor vota cu PAS. 

Dacă în trecut ne puteam aștepta la un procent de 75, maxim 80% pentru PAS și Maia Sandu, în acest an nu sunt atât de sigur că procentul va fi la fel de mare. 

Pe de altă parte, există zvonuri că ar putea apărea surprize în favoarea unuia dintre alți candidați electorali, așa cum s-a întâmplat în trecut, când Renato Usatîi a participat prima dată la alegerile prezidențiale și a obținut un scor foarte mare în diaspora. Ulterior a luat și locul trei. 

Respectiv, diaspora are acum un rol foarte important în configurarea Parlamentului. Diaspora va aduce voturile necesare ca PAS să ia locul întâi în cursă, dar este destul de probabil ca PAS să nu obțină suficiente voturi pentru a avea singur o majoritate.

Mai departe, este posibilă o majoritate fără PAS, deși și aceasta ridică semne de întrebare, deoarece toate partidele vor fi tentate să facă o alianță cu PAS pentru a-și asigura accesul la putere și la câteva funcții-cheie în stat. Dacă se va încerca o alianță fără PAS, este foarte probabil ca persoana desemnată ca prim-ministru să nu fie acceptată de președintele Maia Sandu, ceea ce ar putea provoca alegeri anticipate. Deci, în opinia mea, cel mai probabil scenariu acum este o majoritate fără PAS și alegeri anticipate după ce premierul nu va fi acceptat.

„Cei care votează PAS o spun deschis, în timp ce ceilalți sunt mult mai reticenți”

– De ce sunt foarte mulți oameni care decid să nu răspundă sau spun că n-au opțiune de vot? Acest lucru îl arată și sondajul dumneavoastră, dar și alte sondaje. Este ceva specific ultimilor ani sau a existat întotdeauna o așa-zisă „spirala tăcerii”? În favoarea cui ar putea să meargă aceste voturi sau oamenii care răspund astfel chiar nu vor merge la vot?
– Foarte simplu. Cei care votează PAS o spun deschis, fără nicio problemă, în timp ce ceilalți sunt mult mai reticenți. Noi depunem eforturi considerabile pentru a identifica, prin metode indirecte, dacă ei, de fapt, sunt simpatizanți ai altor partide.

Acest lucru ne permite să prezentăm o situație mai apropiată de ceea ce este probabil să se întâmple în ziua alegerilor. Dacă facem doar un sondaj simplu, putem obține și 50% de respondenți care spun că votează PAS, dar acest rezultat nu reflectă realitatea. 

Dacă însă corelăm cu alte întrebări, observăm că există o deplasare a răspunsurilor spre opțiuni mai pro-europene, pro-PAS, pro-Maia Sandu. 

Spirala tăcerii funcționează acum în defavoarea partidelor de opoziție, pentru Blocul Patriotic, probabil și pentru Blocul „Alternativa”, care este atacat intens. Poate mai puțin pentru „Partidul Nostru”, care are un electorat mai specific, unul tânăr. 

Problema acestui electorat este că tinerii participă într-o măsură mai mică la vot și vor trebui mobilizați pentru ca partidul să-și păstreze ratingul din sondaje. 

De exemplu, dacă întrebăm 100 de persoane, cei care votează PAS participă cu ușurință la sondaj, în timp ce cei care nu votează PAS pot refuza să participe. Adică, nu doar că refuză să răspundă la întrebări despre intenții politice, ci uneori refuză în general participarea. Mulți dintre cei care acceptă să răspundă la întrebări despre opțiunea de vot preferă să tacă.

De ce este important Chișinăul 

– Prin ce se deosebește votantul Blocul Patriotic (n.r.- din care fac parte socialiștii lui Dodon) de votantul Blocului Alternativa (n.r.- a primarului de Chișinău, Ion Ceban)?
– Există o suprapunere între persoanele care votează cu cele două blocuri. Două exemple: Alexandru Stoianoglo, anul trecut, a candidat la funcția de președinte din partea PSRM, nici măcar nu era în Blocul „Alternativa”, ci în Blocul Patriotic. 

Acum, însă, îl vedem pe Stoianoglo în Blocul „Alternativa”. Ion Ceban a fost membru marcant al PSRM, iar acum este fondator important în Blocul „Alternativa”:. Ion Chicu a fost premier în timpul președinției lui Igor Dodon. Adică, noi nu putem face o delimitare foarte clară între aceste două blocuri, mai ales că și Mark Tkaciuk a fost membru PCRM, la fel ca Igor Dodon și ca Ion Ceban. 

Diferența o face Chișinăul. În Capitală, Blocul „Alternativa” este mult mai vocal, deoarece locuitorii de aici îl asociază cu schimbările în bine. Eu, ca locuitor al Chișinăului, pot confirma că în ultimii ani s-au produs multe schimbări pozitive în Capitala. Dacă nu ar fi existat aceste schimbări, în special în municipiu, Blocul „Alternativa” nu ar fi reușit să adune relativ mai multe voturi procentual decât în alte regiuni. 

Blocul Patriotic este prezent în toată țara, în special în Găgăuzia, în orașele mai mari, dar și în zonele mai îndepărtate de Chișinău, acolo unde predomină localități mai sărace și un electorat mai în vârstă. Cu Blocul Alternativa, în schimb, rezonează persoanele mai tinere, nu neapărat foarte tinere, dar cu o generație mai tânără decât cea care votează preponderent Blocul Patriotic. 

Și, într-adevăr, Mark Tkaciuk este o figură care aduce mai degrabă o imagine negativă Blocului Alternativa decât una pozitivă.

„Chiar și 100 de euro pot fi tentanți pentru cineva care trăiește în sărăcie”

– Cum se reflectă în sondaje, în răspunsurile oamenilor, tentativele de corupere electorală și implicarea Rusiei. Cumva, răspunsurile se schimbă și după această avalanșă de dezinformare care vine din Federația Rusă și din încercările aceste de cumpărare a voturilor?
– Am putea spune că dezinformarea și retorica pro-rusă are efecte. Multe persoane se informează în continuare din surse media rusești, inclusiv canale Telegram, TikTok, site-uri de știri și, acolo unde este încă posibil, televiziune. 

Referitor la cumpărarea voturilor: personal, nu prea înțeleg cum funcționează din perspectiva celor care plătesc pentru acest lucru, pentru că, după părerea mea, efectul cumpărării voturilor este destul de redus. 

Persoanele care își vând votul o fac, cel mai probabil, pentru candidatul pe care îl susțin deja. Plata voturilor mi se pare o măsură ineficientă și risipitoare. Cred că s-ar fi putut găsi metode mai eficiente de a convinge alegătorii să voteze pentru un anumit candidat. Totuși, vorbim despre oameni vulnerabili: persoane sărace care au nevoie de bani și care, din această cauză, acceptă oferta. 

Chiar și suma de 100 de euro poate fi tentantă pentru cineva care trăiește în sărăcie; dar pentru o persoană cu un salariu de, să zicem, 900-1000 de euro, aceasta nu ar schimba decisiv opțiunea de vot. În consecință, cei care sunt mai predispuși să accepte astfel de oferte sunt, în general, persoanele cu venituri foarte mici, care tind să voteze cu partidele de stânga. Poate că achiziția voturilor mobilizează totuși un număr mic de alegători în favoarea unui candidat, dar în sondaje nu putem surprinde această dinamică dacă plata are loc cu doar câteva zile înainte de alegeri, noi încheiem sondajele cu o săptămână sau chiar mai mult înainte de scrutin.

„Societatea este și mai divizată decât anul trecut”

– Ați observat dacă oamenii sunt mai receptivi la dezinformare, comparativ cu anul trecut, de exemplu?
– În prezent, societatea este și mai divizată decât anul trecut. În linii mari, putem identifica două categorii mari de populație, fiecare trăind într-o bulă informațională proprie. Unii se informează strict din aceleași surse, de la aceiași moderatori de emisiuni, aceleași posturi TV, aceleași site-uri, grupuri de Facebook, Viber, Telegram și altele. Ceilalți se informează din surse diferite. 

Astfel, aceste două grupuri de oameni comunică tot mai puțin, iar atunci când se întâlnesc, de obicei ajung să se certe. În consecință, este dificil de stabilit care propagandă este „adevărată” și care este „corectă”, pentru că propagandă există de ambele părți. 

Fiecare tabără încearcă să se prezinte într-o lumină favorabilă și să îi critice la maximum pe ceilalți. Un exemplu: dacă ne uităm la multe dintre grupurile PAS, observăm că acolo se vorbește mai mult despre Blocul „Alternativa”,  adesea într-o cheie negativă, decât despre PAS însuși. Aceasta nu poate fi considerată și ea propagandă sau dezinformare? Ei o numesc informare, dar, ținând cont că vorbim de concurenți electorali, e discutabil dacă este informare obiectivă sau nu. 

Problema cea mai mare este că societatea noastră rămâne profund dezbinată. Nu s-a schimbat nimic în bine după alegerile prezidențiale: chiar dacă referendumul a trecut la limită și Maia Sandu și-a început al doilea mandat de președinte, nu a reușit să unească societatea, dimpotrivă. Prin reprezentanții puterii, deputați, miniștri, societatea a fost divizată și mai mult, împărțită în categorii etichetate cu cuvinte jignitoare. Această atmosferă îi face pe unii oameni să prefere să asculte propagandă pro-rusă în locul „adevărului istoric” transmis de canalele oficiale guvernamentale.

– Dar în aceste condiții înseamnă că lupta cu dezinformare nu prea funcționează, dacă, iată cum spuneți, oamenii oricum trăiesc în mediul său și nu vor să asculte unii de alții?
– Toate aceste măsuri sunt foarte eficiente pentru oamenii implicați direct în această „luptă”, pentru că ei primesc salarii bune, granturi, diverse facilități și, de cele mai multe ori, nimeni nu le cere rezultate concrete. 

Problema este mult mai profundă. Nu avem o situație în care cineva spune numai adevărul, iar altcineva numai minciuni. Da, există falsuri, dar acestea pot fi verificate relativ ușor, fără a investi resurse uriașe în așa-numita luptă cu dezinformarea. Pe de altă parte, chiar și cei care declară că luptă cu dezinformarea ajung, la rândul lor, să producă dezinformare. 

„Nu putem decide care e Crăciunul adevărat”

– Dar iată există mesajele PAS și ale doamnei Maia Sandu despre pericolul  că Rusia intenționează să influențeze alegerile. Au fost și foarte multe investigații jurnalistice. Cum sunt percepute aceste mesaje?
– Oamenilor care nu rezonează, nici cu președintele, nici cu PAS, le este indiferent ce spune doamna Sandu. Ei pot nici să nu afle că o asemenea adresare a avut loc. Respectiv, un astfel de mesaj de încurajare și de ridicare a moralului echipei PAS, chiar înainte de alegeri, nu este un mesaj de consolidare. 

Poate doar de Paște suntem uniți, pentru că Paștele e unul pentru toți. La Crăciun nu putem decide care e Crăciunul adevărat, la Anul Nou nu putem hotărî dacă limba e română sau moldovenească. Parcă s-a declarat cu jumătate de gură limba română, dar unii politicieni continuă să folosească termenul „limba moldovenească”. Nu rezolvăm problema, ci dimpotrivă, am divizat societatea la maximum. Aici trebuie schimbat ceva.

– Dar care sunt principalele argumente după care oamenii aleg pe cine votează? Aceste argumente diferă, de exemplu, de acum patru ani, comparativ cu 2021?
– În 2021 am avut un context politic diferit. Atunci țara a scăpat de Plahotniuc. A existat un entuziasm pro-european, sentimentul că, în sfârșit, suntem liberi și putem decide singuri. Pentru prima dată, un partid de dreapta a câștigat masiv alegerile.

Până atunci, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată – am avut doar alianțe care, dacă nu greșesc, adunau chiar mai puține mandate decât a obținut PAS atunci. Erau alegeri anticipate, așteptările erau foarte mari, iar entuziasmul – uriaș. 

Acum suntem după patru ani de guvernare a acestei clase politice. Am văzut diferiți miniștri, am ascultat diverși deputați, unii s-au schimbat, alții ar fi trebuit schimbați de mult, dar nu s-a întâmplat. Ne-am bucurat de vizitele oficiale ale președinților și premierilor din alte țări, ceea ce nu se mai întâmplase până acum. 

Pe plan extern, Moldova pare o poveste de succes. Pe plan intern însă, povestea e mult mai puțin reușită: oamenii continuă să plece cu sutele de mii, companiile se confruntă cu dificultăți, populația îmbătrânește. 

Datele sondajelor noastre din primul și al doilea val arată că oamenii sunt preocupați în primul rând de probleme sociale: nivelul scăzut al veniturilor, sărăcia, inflația, lipsa locurilor de muncă, șomajul. În schimb, guvernarea își concentrează prioritățile strict pe integrarea europeană, de parcă am intra mâine sau cel târziu în 2028 în Uniunea Europeană. Statistic, acest lucru este puțin probabil. 

Astfel, în condițiile unei societăți divizate, nu mai există euforia și valul pro-PAS din 2021. A rămas un nucleu puternic de simpatizanți PAS, care vor vota partidul indiferent de circumstanțe, dar o parte dintre foștii votanți s-au distanțat. 

Mulți au plecat peste hotare, mai ales tinerii și cei educați, care, de fapt, erau electoratul PAS. Cei mai în vârstă și mai săraci nu prea emigrează. În opoziție avem acum trei forțe de centru-stânga destul de puternice, toate cu șanse reale să între în Parlament. Pentru prima dată, e posibil să avem o coaliție a partidelor de stânga și o minoritate mare de dreapta.