Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest.

Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult – dar in zadar. Politicile publice in domeniul transportului s-au dovedit inepte: muntii de bani gratuiti de la Comisia Europeana au fost irositi pe proiecte nesemnificative, la fel ca si imprumuturile uriase de la bancile de dezvoltare si investitii.

Uitati-va la lista cu ministrii Transporturilor din ultimii 5 ani: Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Sova, Ioan Rus, Iulian Matache, Dan Costescu, Sorin Bușe si Razvan Cuc. O defilare de penali, incompetenti sau habarnisti. Una – doua exceptii de oameni decenti, care n-au avut insa timp nici sa viziteze toate birourile din minister. Nu e deloc intimplator faptul ca nu avem autostrazi care sa lege Moldova de Bucuresti sau de Ardeal, nu avem autostrazi care sa lege sudul de restul tarii. In schimb, vestul mai are putin si se leaga direct de reteaua de autostrazi din Occident, via Ungaria.

Aceasta e una dintre explicatiile pentru prosperitatea peste media tarii din orasele din vestul tarii prospera. Accesul mai simplu la vest le-a adus investitii mai multe. Le-a adus si cuplarea la o cultura si o etica a muncii din vest. Sint insa mai multe explicatii pentru calitatea mai buna a vietii in orasele mari din vest, explicatii care tin inclusiv de o istorie, cultura si expunere la Occident si Imperiul Austro-Ungar radical diferite de sudul puternic influentat de Orient si Fanar.

Au si avut o mostenire administrativa si urbanistica ceva mai buna decit orasele din sud si est; unele (Sibiu, Brasov) au beneficiat de minoritati etnice mai conectate cu lumea occidentale si care au facilitat atragerea de investitii straine. Clujul a stiut sa utilizeze fondurile pe care guvernul Boc le-a directionat din belsug spre oras. A functionat si rivalitatea pozitiva dintre ele.

Dar, mai presus de toate, orasele acestea din Vest au stiut cumva sa puna presiune pe primari si sefii de consilii judetene pentru a urma agenda corecta a cetatenilor. Mai putine panselute, mai multe investitii. Iata aici o analiza HotNews.ro care compara atentia acordata investitiilor publice in sase orase mari: in 2016, Sibiul a alocat cel mai mare buget de investitii (38% din totalul bugetului), urmat de Cluj-Napoca – 32%, Oradea – 24%, Bucuresti 26%, Iasi – 18,7%, Craiova – 14,3%.

In top 5 cele mai atractive orase din Romania (in afara Bucurestiului), 4 sint din vest (Cluj, Timisoara, Brasov si Arad) si doar unul din est (Constanta). E un studiu al Bancii Mondiale care certifica avansul luat de vestul tarii. Multi dintre noi am simtit empiric in ultimii ani ca energia se muta inspre vest. Companiile care vor sa investeasca in sud sau est simt si ele diferentele de tratament. Cetatenii insisi simt ca lucrurile se misca altfel in orasele din vestul tarii. O alta analiza HotNews.ro din 2016 arata clar cum Bucurestiul pierde masiv viteza in fata Clujului cind vine vorba despre evenimente majore din sport.

Discutia despre decalaje nu poate evita secuimea, adica judtele Harghita si Covasna. Ele sunt un caz aparte, care degenereaza pe an ce trece tot din cauza ca statul roman nu gandeste pragmatic solutionarea problemei. In loc sa investeasca acolo in autostrazi menite sa scoata tinutul din izolare si sa inchida in acest fel tema autonomiei (prosperitatea economica anuleaza discursul nationalist), statul roman se uita neputincios cum ViKtor Orban a preluat rolul statului roman iar Budapesta investeste azi in constructia de gradinite, spitale si universitati in zona. Asta nu arata bine pe termen lung, mai ales ca Marea Unire nu inseamna pentru maghiari ce reprezinta pentru romani. Ba dimpotriva.

Sufocat de coruptie si incompetenta, Bucurestiul e un caz aparte. Tot mai multi locuitori simt ca orasul ii sufoca, si nu e din cauza saraciei sau a lipsei oportunitatilor. E din cauza infrastructurii rutiere, sanitare si de educatie, care toate stau sa crape, in timp ce primarii cheltuie toti banii orasului pe statui, spectacole pseudo-culturale si zdranganele. Alte orase mari din sud si est sunt si ele ingropate in furturi si lipsa de profesionalism, care aduc saracia si gonesc investitiile. Adaugati la ele migratia rapida spre vestul Romaniei sau vestul Europei al tinerilor si al celor cu calificari cautate pe piata muncii si aveti imaginea dezastrului din orase precum Giurgiu, Calarasi, Targu Jiu, Vaslui, Bacau, Botosani.

Decalajele est-vest sint tot mai vizibile pe an ce trece. Si produc frustrari in ambele parti. Tot mai multi lideri politici din vest tipa ca s-au saturat ca taxele si impozitele cetatenilor din judetele lor sa finanteze subdezvoltarea din est. La rindul lor, cetatenii din est resimt dureros lipsa optiunilor de angajare si migreaza in masa spre judetele cu locuri de munca, lasindu-si in urma familiile.

Asadar, cu un an inainte de sarbatoarea Marii Uniri, tabloul e dezolant. Ce putem face totusi?

Exista solutii. Echilibrul poate fi recistigat. Dar pentru asta e nevoie de mai mult decit sa tot asteptam, rusinos, ca UE sa ne impinga de la spate, sa ne faca binele cu forta. E nevoie ca Guvernul sa ia in serios nevoia de investitii utile si generatoare de profit, nu cum a facut-o in prima jumatate a acestui an, cind investitiile publice au scazut dramatic. Cred ca e nevoie de un moratoriu pentru urmatorii ani: nici o lucrare ne-esentiala (stadioane la Turnu Magurele, sali de sport in localitati depopulate etc) nu mai primeste finantare guvernamentala pina cind nu sint terminate autostrazile, caile ferate, aeroporturile si nodurile intermodale esentiale pentru dezvoltarea economica armonioasa a tuturor regiunilor.

E nevoie ca noi, cetatenii, sa devenim constienti de puterea noastra. 10.000 de scrisori trimise tututor parlamentarilor din Moldova, indiferent de culoarea politica prin care cetatenii le cer sa boicoteze proiectele guvernamentale daca nu apare urgent finantare pentru o autostrada spre Iasi cred ca ar putea avea un efect major. In fond, cetatenii americanii asa fac, iar presiunea a mii de cetateni conteaza enorm.

La fel in orase: cind un primar decide sa arunce banii pe proiecte inutile, pe panselute si toalete supra-evaluate, e timpul sa-l trageti de mineca. Aratati-le ca aveti putere. Organizati-va in grupuri de initiativa, dati-i in judecata, faceti proteste civilizate si veti misca lucrurile.

Si presedintele Klaus Iohannis are rostul lui. Poate incerca sa realizeze un acord politic larg pe tema infrastructurii, asa cum a facut-o cu succes cind a obtinut 2% din PIB pentru armata. O sa spuneti ca apararea intra in prerogativele prezidentiale, dar nu si infrastructura. Pai si atunci de ce a mai infiintat comisia pentru proiectul de tara? Tocmai asta e proiectul de tara: re-conectarea regiunilor din Romania, esentiala pentru a readuce echilibrul economic si social. Ar fi mai productiv sa puna toti liderii la masa si sa ceara un acord transpartinic, in loc sa moseasca o comisie de uz strict electoral in 2018.