Sari direct la conținut

Cum se stabilesc recordurile zilnice de căldură la nivel global? „Trebuie luate cu precauție”

HotNews.ro
Caniculă în ​Marea Britanie, Foto: David Whinham / SplashNews.com / Splash / Profimedia
Caniculă în ​Marea Britanie, Foto: David Whinham / SplashNews.com / Splash / Profimedia

Recordurile zilnice de căldură la nivel global au fost anunțate unul după altul în această săptămână, conform instrumentelor care furnizează date preliminare.

Deși acestea pot oferi un prim avertisment cu privire la un episod de căldură extremă, ele trebuie luate cu precauție, subliniază experții în climă, citați de AFP

Cine produce aceste date?

Universitatea din Maine, în Statele Unite, a creat un site web numit Climate Reanalyzer, care prezintă curba temperaturii medii globale pentru fiecare zi a anului începând cu 1979.

Luni, 3 iulie, această curbă a atins un nivel record de 17,01°C. De atunci, acest record a fost depășit din nou marți (17,18°C) și joi (17,23°C).

Observatorul european pentru schimbări climatice Copernicus, care dispune de un instrument similar, a confirmat recordurile de luni și marți, deși cu valori ușor diferite (16,88°C și, respectiv, 17,03°C).

Pe ce se bazează acestea?

Aceste estimări sunt produse de așa-numitele instrumente de „reanaliză”, care combină măsurătorile de temperatură observate (de către stațiile meteorologice, sateliți etc.) și interpretarea lor de către un model computerizat.

Diferitele modele utilizate explică diferențele dintre valorile obținute.

Universitatea din Maine se bazează pe datele publice ale Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA).

Agenția, care a recunoscut că în prezent se înregistrează numeroase recorduri locale de temperatură în întreaga lume, s-a distanțat totuși de rezultatele universității, afirmând că nu a putut „valida metodologia sau concluziile”, preferând să se concentreze asupra recordurilor lunare și anuale.

Cu toate acestea, faptul că Copernicus a furnizat rezultate similare arată că datele publicate pot fi „luate în serios”, a declarat pentru AFP Zeke Hausfather, climatolog la Universitatea din Berkeley.

Instrumentul european (numit ERA5) este considerat de oamenii de știință ca fiind „cel mai fiabil”, a adăugat el.

De ce ar trebui tratate cu prudență aceste înregistrări?

Este vorba de estimări, care „nu sunt înregistrări oficiale”, a declarat pentru AFP Sean Birkel, dezvoltatorul site-ului Climate Reanalyzer.

„Cred că ar trebui să se pună accentul pe înregistrările anuale și lunare”, care sunt verificate cu atenție, a adăugat acest cercetător de la Universitatea din Maine. Astfel de validări nu sunt posibile pentru datele în timp aproape real, din lipsă de timp.

Joi, Copernicus a publicat separat analiza sa pentru luna trecută, anunțând că a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată. O analiză lunară similară din partea NOAA este așteptată săptămâna viitoare.

Aceste rapoarte se bazează „exclusiv pe observațiile” de pe teren, care sunt, de asemenea, „mult mai numeroase” decât cele introduse în instrumentele de reanaliză, a explicat Zeke Hausfather.

Ca regulă generală, experții în climatologie preferă să se concentreze asupra tendințelor și schimbărilor pe termen lung, pentru a elimina variațiile care sunt pur și simplu legate de vreme.

În plus, temperatura medie globală este o cifră „abstractă” care nu se adresează neapărat publicului larg, subliniază Zeke Hausfather. „Nimeni nu trăiește la media globală”

Cât de utile sunt aceste date zilnice?

În ciuda a tot ceea ce se întâmplă, aceste date zilnice „pot face posibilă începerea identificării evenimentelor extreme” care ar putea „fi semnificative din punct de vedere climatic”, a declarat Sean Birkel.

Înregistrările preliminare detectate pot fi apoi verificate încrucișat cu ajutorul altor baze de date și vor permite să se înceapă să se examineze factorii care provoacă această creștere a temperaturilor, a subliniat el.

„Aceste înregistrări provizorii sunt o dovadă suplimentară a transformărilor în tendințele climatice globale, datorate schimbărilor climatice și episodului El Nino în curs de desfășurare”, a declarat Omar Baddour, de la Organizația Mondială de Meteorologie, într-un comunicat.

Ele sunt „un semn că ne îndreptăm spre o perioadă foarte caldă la suprafața globului”, a fost de acord Zeke Hausfather.

”În acest ritm, pare din ce în ce mai probabil ca 2023 să fie cel mai cald an de la începutul înregistrărilor”, în 1880.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro