Cum va fi economia în 2026 / „Consolidarea fiscală nu poate rămâne doar pe umerii celor care produc”, spune Asociația Oamenilor de Afaceri

Economia României nu va avea de ales între bine și rău, în 2026, ci între un rău sigur și un drum greu, singurul care poate menține stabilitatea și evita o criză de încredere, consideră Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), potrivit unui comunicat transmis luni.

Potrivit asociației, “marea întrebare nu este dacă vom plăti prețul ajustării, ci cum împărțim această notă de plată între stat, mediul privat și societate. Cum facem ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populației (în primul rând prin inflație) și asupra mediului de afaceri?”

Corecție brutală, dar incompletă

AOAR arată că 2025 a fost anul în care corecția bugetară s-a făcut simplu și brutal:

• mai multe taxe,
• mai multă presiune pe mediul privat,
• reguli schimbate din mers.

Reforma statului a fost din nou împinsă în viitor. Risipa a rămas, în bună măsură, tolerată, iar ineficiența administrativă aproape intactă. Asta nu este disciplină fiscală, ci doar transfer de povară de la stat către cei care produc valoare, mai arată AOAR.

Deficitul bugetar a rămas cel mai mare din UE: 9,3% din PIB în 2024, cu obiectiv de 8,4% în 2025, după pachete succesive de creșteri de taxe.

Fără ajustări, deficitul ar fi rămas aproape de 9% și în 2025, ceea ce ar fi dus datoria publică pe o traiectorie evident nesustenabilă.

Pachetul de consolidare pentru 2025-2026 a inclus creșterea TVA cu 2 puncte procentuale, accize mai mari și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.

“Pe scurt, am taxat mai mult pe cei care produc, dar am evitat să reformăm serios modul în care cheltuie statul”, precizează AOAR.

2026: creștere economică modestă, susținută mai degrabă din exterior

Previziunile internaționale pentru 2026 indică o creștere economică modestă, dar pozitivă:

• Comisia Europeană: +1,1% creștere reală a PIB în 2026 (după doar +0,7% în 2025), într-un context de consolidare fiscală care apasă pe consumul public și privat.
• FMI: +1,4% în 2026, cu investițiile finanțate din programele europene (NextGenerationEU/RRP) compensând parțial frânarea consumului.
• OECD: confirmă același tablou – creștere modestă în 2025-2026, bazată pe investiții și exporturi, nu pe consum intern.

În același timp, deficitul bugetar este estimat să scadă doar către 6,2-6,3% din PIB în 2026 – încă mult peste pragul de 3% și peste țintele convenite cu partenerii europeni.

“Mesajul cifrelor este clar: în 2026 nu vom fi în recesiune, dar nici nu vom avea o creștere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare și de povara fiscală crescută”, precizeză AOAR.

În opinia Asociației, dacă nu ajustăm bugetul, intrăm în criză fiscală. Dacă îl ajustăm doar prin taxe, suportabilitatea socială și competitivitatea firmelor devin necunoscute.

AOAR arată că alegerea reală nu este între a ajusta sau a nu ajusta, ci între:

• un rău sigur – perpetuarea unui deficit ridicat, dublat de creșteri succesive de taxe pe muncă și capital, care erodează baza productivă;
• un drum greu – reforma statului, reducerea risipei și reașezarea cheltuielilor, care implică și costuri politice, și curaj.

Colectarea taxelor este doar o parte dintr-un proces mai amplu de echilibrare între:

• nevoile bugetare reale ale statului (apărare, infrastructură, educație, sănătate);
• posibilitățile economice reale ale societății, în special ale mediului privat.

În 2025, ajustarea s-a făcut aproape exclusiv pe seama celor care produc: impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), taxele crescute pe muncă și capital, impredictibilitate fiscală. Organizațiile mediului de afaceri au semnalat deja impactul negativ al IMCA asupra investițiilor și competitivității și au cerut insistent eliminarea acestei taxe, precizează Asociația Oamenilor de Afaceri.

‘Întrebarea-cheie pentru 2026 este incomodă, dar esențială: cât timp mai poate crește o economie în care doar cei care produc sunt „ajustați”, iar cei care cheltuie rămân, în mare măsură, protejați?”, se arată în comunicat

Trei scenarii pentru 2026

AOAR vede pentru 2026 trei scenarii posibile

Scenariul „echilibru superficial” (probabilitatea cea mai mare)

• PIB: creștere în jur de 1-1,5%;
• Deficit: coborâre lentă spre 6-6,5% din PIB;
• Inflație: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere față de 2024-2025;
• Investiții: impuls venind mai ales din fonduri europene și din proiecte publice deja angajate;
• Mediul privat: prudență la investiții, focus pe eficiență și restructurare, nu pe expansiune.

Acest scenariu presupune absența unei noi crize politice auto-provocate și menținerea unui dialog minim funcțional cu mediul de afaceri. Orice derapaj politic major (căderea Guvernului, blocaje parlamentare prelungite) ar putea să împingă economia sub aceste proiecții.

Scenariul pozitiv: „drumul greu, dar corect”

• Guvernul începe, în sfârșit, să ajusteze cheltuielile:
• restructurarea aparatului bugetar,
• audit real al programelor de cheltuieli,
• prioritizarea investițiilor cu impact economic.

Există un calendar clar de simplificare a fiscalității, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Legislația fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunțate și discutate din timp.

Cursul de schimb se majorează în pași mici în funcție de evoluția balanței comerciale.

Scenariul negativ: „oboseala fiscală”, dacă ajustarea continuă în aceeași logică ca în 2025:

• creșterea economiei sub nivelul de 1% sau stagnare reală;
• migrarea unei părți mai mari din economie în zona gri sau neagră;
• amânarea investițiilor și relocări de activitate către jurisdicții mai previzibile;
• tensionarea relației cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului.

Din perspectiva Asociației Oamenilor de Afaceri din România, 2026 va fi un an de test al maturității politice și administrative. “Consolidarea fiscală nu poate rămâne doar pe umerii celor care produc. Ajustarea trebuie să includă statul însuși: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritizarea investițiilor”, a precizat AOAR.