Curtea Constituțională din Bulgaria scoate din Parlamentul de la Sofia 16 deputați, după 5 luni de mandat. Decizia, luată după renumărarea parțială a voturilor de la alegerile din 2024

Curtea Constituţională a Bulgariei a declarat joi, după o renumărare a buletinelor de vot în sute de secţii, că mandatele a 16 deputaţi au fost atribuite în mod ilegal în urma alegerilor din octombrie 2024, dar a respins cererile de renumărare a tuturor buletinelor, transmit Reuters şi Xinhua, citate de Agerpres.

Comisia electorală centrală este acum mandatată cu recalcularea distribuirii mandatelor, care ar putea pune în pericol majoritatea parlamentară a fragilei coaliţii guvernamentale conduse de partidul GERB (centru-dreapta). Conform deciziei publicate pe site-ul Curţii, toate cele opt grupuri parlamentare actuale vor fi afectate, urmând să piardă între un loc şi trei locuri.

La sfârşitul lui februarie, Curtea a ordonat Comisiei electorale să renumere voturile în urma unei anchete privind presupuse nereguli. Curtea Constituţională a fost sesizată de partidul naţionalist Velici, care a ratat cu doar 21 de voturi pragul electoral de 4%.

Renumărarea buletinelor în 1.768 din cele 12.920 de secţii a relevat discrepanţe în 46,75% din cazuri, constatându-se modificări în numărul de voturi alocate listelor de candidaţi şi alte nereguli, a indicat Curtea. După renumărare, Velici depăşeşte pragul electoral cu 96 de voturi şi urmează acum să intre în parlament, a indicat Curtea.

Problemele legate de alegeri au agravat frământările pe scena politică din Bulgaria, unde de mai mulţi ani partidele divizate nu reuşesc să câştige majorităţi sau să formeze coaliţii stabile.

Scrutinul din octombrie, câştigat de GERB cu circa 26% din voturi, a fost cel de-al şaptelea în patru ani. Însă de-abia în ianuarie, după luni de negocieri pentru o coaliţie, parlamentul a aprobat un guvern condus de Rosen Jeliazkov, un fost preşedinte al legislativului.

Bulgaria are nevoie de o perioadă de guvernare stabilă şi funcţională pentru a accelera absorbţia de fonduri UE şi adoptarea monedei euro. Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate pentru 1 ianuarie 2026 din cauza ratării ţintei de inflaţie.