Curtea de Apel București a respins o cerere de anulare a hotărârii de guvern privind organizarea alegerilor în Capitală

Autorul cererii este avocatul Cătălin Dima, care a venit cu o cocardă tricoloră la podcastul lui Lucian Mândruță și a spus că Guvernul s-a grăbit să organizeze alegerile în Capitală după ce un sondaj de opinie din luna septembrie arăta că 50% dintre români nu mai au încredere în actuala clasă politică. „Au dat hotărârea să-i oprească pe cei noi”, a afirmat avocatul Dima.

UPDATE 14.00: Curtea de Apel București a respins, marți, solicitarea avocatului Cătălin Dima de anulare a hotărârilor de guvern privind organizarea alegerilor parțiale din 7 decembrie. Decizia instanței nu este definitivă. În cazul în care decizia CAB va fi contestată, dosarul va ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Solicitarea avocatului Cătălin Dima a fost soluționată de judecătoarea Andreea Cecilia Mihai de la Curtea de Apel București, cea care în 2023 i-a dat câștig de cauză lui Ludovic Orban, care critica Guvernul Ciucă pentru întârzierea organizării alegerilor anticipate în localitățile rămase fără primari. 

În 30 octombrie, la Curtea de Apel București (CAB) a fost înregistrată acțiunea prin care avocatul Cătălin Dima solicită anularea hotărârilor de guvern din 23 octombrie, privind organizarea alegerilor parțiale din 7 decembrie. 

Fost director executiv în cadrul Romtelecom, Cătălin Dima este un avocat specializat în dreptul afacerilor. Scrie texte de opinie pentru Libertatea și Digi24. 

Patru zile mai târziu, în 3 octombrie, Dima a înaintat o nouă acțiune Curții, prin care cerea suspendarea efectelor hotărârilor de guvern până la soluționarea definitivă a procesului pe fond. La această din urmă acțiune avocatul a renunțat, ulterior. 

Pe rolul CAB a rămas acțiunea principală. Instanța a stabilit o primă pronunțare pentru luni, 17 noiembrie, când a anunțat amânarea verdictului pentru a doua zi, marți.

Explicațiile avocatului: „Au dat hotărârea să oprească oamenii noi”

Cătălin Dima și-a făcut publice intențiile privind contestarea organizării alegerilor din 7 decembrie încă de la finalul lunii octombrie, la podcastul lui Lucian Mândruță. Purtând o cocardă tricolă în piept, fondatorul organizației civice „Ba da putem” a criticat decizia Guvernului de a organiza alegerile parțiale, „pe repede-înainte”, după ce o decizie în acest sens a fost amânată timp ce cinci luni. Legislația românească prevede un termen maxim de 90 de zile în privința organizării de alegeri după vacantarea unui post de primar.

Principala miză a scrutinului din 7 decembrie o reprezintă alegerea primarului general al municipiului București. Cătălin Dima este de părere că Guvernul a decis să emită hotărârile privind organizarea alegerilor parțiale după ce sondajele de opinie indicau scăderea dramatică în preferințele cetățenilor a actualei clase politice. 

„Sondajul de la ISCOP din 22 septembrie zicea că 50% dintre români ar vota un partid nou, își doresc să vadă oameni politici noi. Sunt sătui de ăștia, nu vor să-i mai vadă, nu reușesc ăștia să le mai inspire niciun pic de încredere, să le trezească niciun fel de speranță. Au dat hotărârea să-i oprească pe cei noi, se vede din avion. Atunci când o dai cu câteva săptămâni înainte, după ce stai atâta timp”, a afirmat Cătălin Dima în dialogul cu Lucian Mândruță.

Avocatul Dima consideră că Guvernul s-a grăbit să organizeze alegerile, în urma sondajului ISCOP, „să nu cumva să crească a treia cale – partide noi, oameni noi”. Susține că a inițiat organizația civică „Ba da putem” pentru a promova oameni pe criterii meritocratice.  

„Mi se răpește dreptul de a alege”

„Noi, simpli cetățeni le spunem lăsați-le o șansă să crească. De ce? Pentru că nu vrem să ajungem la revoluție, la revolte, în țara noastră. Nu vrem să se ajungă la lupte de stradă. Lăsați să se descarce toate aceste tensiuni la vot. Prin acest HG, și prin această șmecherie, mi se răpește dreptul de a alege. Este un drept fundamental în democrație. Eu în momentul ăsta nu pot să aleg decât între X de la PSD, Y de la PNL, Z de la USR și cine mai e pe acolo. De ce? Pentru că nu e timp pentru un om nou, serios. Când să intre cineva nou în scenă în câteva săptămâni?”, întreba, retoric, Cătălin Dima în cadrul podcastului.

Avocatul le cere judecătorilor să stabilească dacă este corect cum a procedat Guvernul, respectiv dacă sunt legale, constituționale HG-urile privind organizarea alegerilor din 7 decembrie.

Ce spune legea

Solicitarea avocatului Cătălin Dima va fi soluționată de judecătoarea Andreea Cecilia Mihai, cea care în 2023 i-a dat câștig de cauză lui Ludovic Orban, care critica Guvernul Ciucă pentru întârzierea organizării alegerilor anticipate în localitățile rămase fără primari. 

În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar (demisie, deces, condamnare etc.), legea prevede că prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.  

Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile după constatarea vacantării postului de primar.

Nicușor Dan și-a dat demisia din funcția de primar al municipiului București începând cu 26 mai. 

Viziunea instanței într-o altă speță electorală

În 2023, când a soluționat litigiul Orban vs. Guvernul Ciucă, judecătoarea Curții de Apel București a stabilit care este marja de apreciere pe care legiuitorul o lasă oricărei autorități publice în ceea ce priveşte emiterea/adoptarea unui act administrativ.

„Scopul legiuitorului a fost tocmai acela ca pe parcursul celor 90 de zile să se asigure nu doar fixarea datei alegerilor, ci şi îndeplinirea, în condiţii de legalitate şi celeritate, a obligaţiilor fiecărei autorităţi publice implicate în acest mecanism, eventual cu concursul instanţei, în caz de neexecutare culpabilă. 

Curtea remarcă faptul că marja de apreciere a autorităţii este redusă, chiar inexistentă, în condiţiile în care legiuitorul înţelege, cum este cazul în speţă, să stabilească termenul maxim pentru data alegerilor parţiale locale. În această situaţie, fixarea datei alegerilor nu mai rămâne la latitudinea autorităţii publice centrale competente, ci ea trebuie respectată în condiţiile stipulate de legiuitor”, a motivat judecătoarea Mihai hotărârea prin care obliga Guvernul Ciucă să organizeze alegeri în localitățile rămase fără primari.