„Dacă nu mai sunt bani, tată, vei bea mai puțin?” / „Nu, fiule, tu vei mânca mai puțin”. Un analist rus descrie plastic cum sunt transferate costurile războiului către populația din Rusia

Rusia nu poate fi scoasă tehnic de pe piețele globale de hidrocarburi și materii prime, iar Uniunea Europeană cumpără încă petrol și gaze rusești, dar sub formă de produse chinezești, turcești sau indiene, explică economistul rus Dmitri Potapenko. Despre costurile războiului, expertul din Rusia spune că acestea, de regulă, sunt transferate populației. HotNews a discutat cu doi analiști ruși, Maxim Blant și Dmitri Potapenko, despre efectele sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei și dacă această țară își mai permite să susțină războiul din Ucraina.

• Veniturile Moscovei din petrol și gaze au scăzut în 2025 cu aproape 25% față de 2024, potrivit unei analize a site-ului independent rusesc cu sediul în Letonia, istories.media, iar agențiile internaționale sugerează o presiune tot mai mare pe bugetul federal.
• „Inflația reală în Rusia, dacă o calculăm pe coșuri reale de consum, este de 10-15% pe an”, spune Potapenko, care nu crede însă că populația se va revolta împotriva acestei situații. 
• Dmitri Potapenko (56 ani)  este economist, om de afaceri, manager și analist economic rus. În ultimii ani, Potapenko a devenit o voce publică activă în media rusă, participând la programe radio, dezbateri și conferințe economice, în care critică politicile de reglementare și birocratizarea excesivă a mediului de afaceri. 
• Maxim Blant este economist și jurnalist. Din anii 2000 este cunoscut ca observator și comentator al economiei ruse. A părăsit Rusia în martie 2022, după declanșarea invaziei în Ucraina.
• „Când se spune că Uniunea Europeană nu mai cumpără hidrocarburi rusești, este, să fim serioși, o exagerare. În realitate, petrolul și gazele sunt cumpărate sub formă de produse „chinezești”, „turcești” sau “indiene”. Originea nu dispare odată cu eticheta”, explică Dmitri Potapenko.

„În Rusia, statistica este modificată”

 Ministerul rus de Finanțe, a transmis public că sumele încasate din petrol și gaze în 2025 au însumat 8,5 trilioane de ruble, adică 93,9 miliarde de euro, cu 24% mai puțin decât în 2024. Autoritățile pun aceste scăderi pe seama ieftinirii țiței. 

În paralel, veniturile din alte surse au crescut cu 13%, până la 28,8 trilioane de ruble, în special pe fondul majorării taxelor pe cifra de afaceri și a TVA. Chiar și așa, aceste venituri au rămas sub nivelul planificat. 

Economistul Dmitri Potapenko spune că interpretarea datelor oficiale trebuie făcută cu prudență, pentru că ele reflectă mai degrabă o schimbare de raportare, nu o transformare structurală.

„În Rusia, statistica nu minte foarte mult, dar este modificată. Astăzi, în veniturile din petrol și gaze sunt incluse doar acele venituri care intră direct ca plăți. Dar asta nu înseamnă deloc că Rusia a scăpat fundamental de dependența de petrol și gaze. 

Mulți bani ajung în buget prin alte mecanisme, de exemplu prin așa-numita NDPI, adică „taxa pe extracția resurselor naturale”. Dacă ne uităm la unitățile de marfă, nu la hârtii, vedem că pe piața petrolului și gazelor ponderea Rusiei a rămas în jur de 30%”, adaugă economistul.

Deși sancțiunile occidentale au crescut costurile pentru economia rusă, Potapenko nu le consideră cauza principală a scăderii veniturilor bugetare.

„Acestea sunt sancțiuni de tip limitativ. Ele cresc costurile, deci înrăutățesc bugetul rus, dar nu lovesc fundamental economia”, spune el.

„Gazul sau petrolul nu devin chinezești doar pentru că au trecut prin China”

În acest context, economistul afirmă că Uniunea Europeană continuă să cumpere indirect hidrocarburi rusești.

„Când se spune că Uniunea Europeană nu mai cumpără hidrocarburi rusești, aceasta este o exagerare. În realitate, sunt cumpărate sub formă de produse „chinezești”, „turcești” sau “indiene”. Gazul sau petrolul nu devin chinezești, doar pentru că au trecut prin China sau Turcia. Originea nu dispare odată cu eticheta”, explică Potapenko.

O analiză Faridaily notează că scăderea veniturilor din petrol și gaze, combinată cu stagnarea economică, indică epuizarea posibilităților de creștere radicală a cheltuielilor bugetare, așa cum s-a întâmplat în primii ani de război. Dmitri Potapenko nu este însă de acord cu aceasta idee.

„Nu prea există limite reale pentru cheltuielile militare într-un sistem autoritar. Funcționarul folosește statul pentru a construi autoritarismul și decide ce este venit și ce nu este. Din acest motiv, la nivel sistemic, cheltuielile militare pot fi crescute aproape la infinit”, afirmă economistul.

„Tată, vei bea mai puțin?”. „Nu, fiule, tu vei mânca mai puțin”

Costul este transferat către populație și economia civilă, adaugă economistul.

„Sigur că asta duce la probleme în sectorul civil. Dar schema e foarte simplă și veche: „Tată, vei bea mai puțin?”. “Nu, fiule, tu vei mânca mai puțin”. Exact așa funcționează această economie”, spune Potapenko.

În pofida dezechilibrelor majore, deficit bugetar de aproximativ 11 trilioane de ruble (120,3 miliarde de euro) datorii ale marilor companii și „găuri” în sistemul bancar estimate la 10 trilioane, economia rusă continuă să funcționeze.

„Dacă adunăm toate aceste cifre, ajungem la aproape 40 de trilioane de ruble (436 de miliarde de euro – n.r.). Teoretic, totul ar fi trebuit să se prăbușească. Dar nu se prăbușește. Și nu se prăbușește pentru că Rusia nu poate fi scoasă tehnic de pe piețele globale de petrol, gaze, metalurgie și materii prime”, explică Potapenko.

În același timp, creșterea prețurilor în Federația Rusă este tot mai vizibilă pentru cetățeni, însă economistul nu crede că acest lucru va genera proteste masive.

„Oamenii din Federația Rusă nu mai sunt „subiecți”. Au pierdut această calitate demult. Poți pune orice preț. Inflația reală, dacă o calculăm pe coșuri reale de consum, este de 10-15% pe an. Iar la servicii este și mai mare. Eu plăteam 450 de ruble la utilități în anul 2000, iar acum plătesc aproape 20.000”, spune Potapenko.

„Statul cheltuie cât vrea, dar nota de plată este inflația”

O analiză pentru publicul HotNews a făcut și economistul Maxim Blant, care spune că, în primii ani de război, statul rus a demonstrat că poate crește cheltuielile aproape fără limite.

„Bugetul rus cheltuie exact atât cât vrea să cheltuie. Toate discuțiile despre “poate” sau “nu poate” sunt, în mare parte, vorbe goale. Primii trei ani de război au arătat că bugetul poate crește cheltuielile în aproape orice volum. Pentru toate acestea se plătește prin inflație. Din a doua jumătate a lui 2023, iar mai ales spre finalul lui 2025, prioritatea autorităților a devenit controlul inflației. Ea a fost aproape adusă la nivelul dorit, dar cu prețul încetinirii creșterii economice”, explică economistul.

Blant observă că, pentru prima dată, Ministerul Finanțelor a dat semne de disciplină bugetară, ceea ce are efecte negative în economie.

„Faptul că, în decembrie, cheltuielile nu au mai fost crescute la fel de agresiv ca în anii anteriori arată că a apărut o anumită disciplină bugetară. Problema este că asta a dus la acumularea unei crize a datoriilor, despre care mediul de afaceri vorbește deschis încă din 2025”, spune el.

„O parte semnificativă a companiilor rusești au început deja să reducă personalul”

Potrivit lui Blant, companiile mari se confruntă cu lipsă de lichidități, creșterea restanțelor la credite și chiar default-uri.

„O parte semnificativă a companiilor rusești a început deja să reducă personalul, aproximativ un sfert, conform estimărilor. Iar în marile orașe asistăm la cel mai mare val de închideri din sectorul HoReCa de la pandemie încoace”, avertizează economistul.

„Complexul militar-industrial va fi finanțat în orice condiții. Atâta timp cât în Rusia există minereu de fier, cărbune și hidroenergie, producția militară va continua. Indiferent dacă populația sărăcește sau trăiește pe cartelă, armata va primi bani. Subvențiile, creditele preferențiale, programele de sprijin pentru afaceri și pentru substituirea importurilor sunt tăiate. Companiile care supraviețuiau datorită acestor scheme vor începe să cadă una câte una. E doar o chestiune de timp până cade prima piesă de domino”, avertizează Blant.

Sancțiunile eficiente sunt cele aplicate flotei „din umbră”

În ceea ce ține de reacția comunității internaționale, Blant consideră că sancțiunile europene nu prea au afectat economia rusă, în schimb efectul au avut cele americane. 

„Așa-numitul al 19-lea pachet de sancțiuni europene nu a avut un efect vizibil. În schimb, sancțiunile americane împotriva Lukoil și Rosneft și capturarea tancurilor din flota „din umbră” au fost eficiente. De la începutul anului, mai multe tancuri rusești au fost reținute, iar acest lucru a dus la creșterea discountului la care se vinde petrolul rusesc față de Brent”, explică economistul. 

Al 19-lea pachet de sancțiuni internaționale, adoptat în octombrie 2025, ar urma să sporească semnificativ presiunea asupra economiei de război a Rusiei. Măsurile vizează domenii esențiale precum energia, sistemul financiar, baza industrială militară, zonele economice speciale, dar și persoanele și entitățile care facilitează sau obțin profituri din războiul de agresiune declanșat de Rusia. 

Cea mai dură componentă a pachetului o reprezintă interzicerea totală a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, alături de înăsprirea măsurilor împotriva așa-numitei „flote clandestine” utilizate pentru ocolirea sancțiunilor energetice.