Datoria publică penalizează cetățenii obișnuiți, nu pe cei care au creat împrumuturile
Cei care ar urma să fie penalizați de creșterea datoriei publice la peste 50% din PIB, adică a măsurilor pe care trebuie să le ia Guvernul conform legii, sunt cetățenii, reiese din declarațiile profesorului Mircea Coșea.
„E specific legislației românești de după 1990, adică eliminarea responsabilităților. Adică nu mai există niciun fel de responsabilitate, nici de subminare a economiei, de nimic. În momentul în care ajungi la o asemenea situație (de creștere a datoriei publice la peste 50% din PIB n.r.), ar trebui ca cei care au dus al această situație să răspundă într-o formă sau alta”, a spus el, pentru HotNews.ro.
- Noi nu avem niciun fel de informație în legătură cu modul în care au crescut aceste datorii publice pe timpul guvernării Orban-Cîțu.
- Am văzut o creștere nemaiîntâlnită în România la niște costuri și nu avem niciun fel de informații cu privire la modul în care s-au folosit banii. Atunci sigur că ar trebui să existe o responsabilitate, dar nu există.
„Așa a fost concepută legislația, de o manieră apărătoare a celor care pot să facă ce vor și nu există penalități. În schimb, vor fi penalizați cetățenii pentru că dacă se pune în aplicare această lege fiscală (Legea Responsabiliții Fiscal-Bugetare n.r.), atunci salariile și pensiile vor fi înghețate pe anumită perioadă”, a mai afirmat el.
- Nu văd de ce se tot agită ministrul Muncii că face simulări de creștere a pensiilor când aplicarea legislației nu mai dă voie la niciun fel de creștere.
„Penalizați vor fi nu numai tinerii care vor plăti aceste împrumuturi în viitoarele decenii, ci și noi de acum pentru că ni se blochează veniturile”, a mai declarat Mircea Coșea.
Potrivit teoriei ricardiene, datoria publică este echivalentă cu impozitele viitoare, iar dacă consumatorii se uită în viitor, impozitele viitoare sunt echivalente cu impozitele curente.
Prin urmare, conform lui Greg Mankiw, finanțarea guvernului prin datorii este echivalentă cu finanțarea prin impozite.
Datoria publică a ajuns la 50,6% din PIB, în februarie, conform datelor Ministerului Finanțelor, depășind cel de-al doilea prag prevăzut în Legea responsabilității fiscal-bugetare.
Conform acelei legi, dacă a depășit 50%, dar este sub 55%, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea acesteia.
Programul trebuie să cuprindă și măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Acest lucru trebuie realizat prin lege și trebuie să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
Sursă foto: DreamsTime.com