Dana Demetrian, vicepreședinte Retail & Private Banking la BCR, crede că trei bătălii definesc astăzi sistemul bancar românesc: educația financiară, infrastructura în mediul rural și concurența fintech-urilor.
Din 10.000 de bancomate doar 1.000 sunt în afara orașelor.
Un sfert dintre angajații din România încă primesc salariul cash.
Cum convingi pe cineva că are nevoie de o bancă, dacă toată viața a trăit fără una? Aceasta este, în esență, cea mai dificilă problemă a sistemului bancar românesc – mai complicată decât digitalizarea, mai greu de rezolvat decât competiția cu Revolut, crede economista Dana Demetrian.
Dana Demetrian este vicepreședinte Retail & Private Banking la BCR. La o recentă conferință organizată de Media Uno despre creștere și stabilitate financiară, Demetrian a spus că educația este cea mai mare provocare. Pe locul doi e educația. Pe locul trei e educația.
Ea a insistat că România nu este formată doar din populația marilor orașe: diferența dintre 70% bancarizare și 100% înseamnă sute de mii de oameni care trebuie convinși că sistemul financiar formal le poate îmbunătăți viața.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să citești mai multe despre contextul din spatele știrilor economice, te poți abona aici:
Cifra de 30% oameni fără relația cu banca are rădăcini istorice, geografice și sociale.
Jumătate din populație trăiește în mediul rural, unde infrastructura bancară este aproape inexistentă: din cele 10.000 de bancomate ale țării, doar aproximativ 1.000 se află în zone rurale.
Iar în multe localități mici, chiar dacă ai vrea să plătești electronic, este imposibil – magazinele fără POS sunt regula, nu excepția.
Iar datele Băncii Mondiale adaugă un detaliu frapant: un sfert dintre angajații români încă primesc salariul „în plic”. Dacă ești plătit cash și plătești cash, nu ai niciun motiv să deschizi un cont.
Alte motive:
Startul întârziat. Banking-ul de retail a început practic după 1990. Față de Occident, am acumulat 30–40 de ani de decalaj, spune Dana Demetrian.
Neîncrederea istorică. Prăbușirile din anii ’90 – Fondul Mutual, Bancorex, Dacia Felix – au lăsat cicatrici adânci în memoria colectivă.
Îmbătrânire demografică. Peste 1,7 milioane de pensionari de peste 65 de ani nu au cont bancar – chiar și în condițiile în care contul de bază este gratuit.
Venituri mici și lipsă de relevanță percepută. 37% din cei fără cont spun că au venituri prea mici; 7% pur și simplu nu îl consideră util.
Educație, stabilitate, tehnologie – cele trei bătălii
„Trebuie să facem un efort foarte mare, iar educația în sine este un challenge și în orașele mari, nu numai în mediul rural”, crede Dana Demetrian.
Al doilea front este stabilitatea macroeconomică. Predictibilitatea – fiscală, legislativă, politică – generează disciplina necesară în investiții și finanțare.
Băncile nu pot construi relații pe termen lung cu clienți care nu pot planifica nici ei pe termen lung, explică Demetrian.
Al treilea front este tehnologia. Băncile românești stau bine față de vecinii regionali – plățile contactless, creditele 100% digitale, aplicațiile mobile sunt deja realitate. Dar concurența nu mai vine din interiorul sectorului bancar clasic, ci și din partea neo-băncilor.
Paradoxul Revolut
Peste 4,5 milioane de români folosesc Revolut – inclusiv adolescenți care nu apar în nicio statistică bancară clasică. Nu sunt nebancarizați în sens tradițional, dar nici nu figurează în portofoliile băncilor.
BNR avertizează că tranziția digitală trebuie să fie treptată, pentru a nu crea o nouă formă de excludere financiară – de data aceasta din cauza digitalizării accelerate, nu a lipsei ei.
Concluzia Danei Demetrian este: băncile nu finanțează credite – finanțează economia. Iar pentru asta au nevoie de clienți instruiți, de un mediu stabil și de tehnologie de vârf. Educație, educație, educație.
