De ce a fost anulată licitația pentru platforma care ar trebui să conecteze bazele de date ale statului? Ministrul invocă două motive / Ce spune un expert

Ministrul interimar al Digitalizării, Irineu Darău (USR), spune că motivul principal al anulării licitației pentru platforma IT care ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, astfel încât românii să nu mai stea la ghișeu, este că nu avea la bază o hotărâre de guvern. Date publice consultate de HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat din noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță (USR), dar nu a mai fost aprobat de Guvern. Miruță a trecut la Apărare o lună mai târziu.

• Procedura de achiziție a fost lansată chiar în mandatul lui Darău.

Ministrul interimar al Digitalizării, Irineu Darău (USR), spune, într-un mesaj postat luni pe Facebook, că anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), un proiect de peste 30 milioane de euro, este „un pas făcut în direcția normalității”: „Prin anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), oprim practicile toxice care au marcat vechiul mod de a face “digitalizare” în România”. 

„Nu exista fundamentarea legală obligatorie”

El îi mulțumește pentru această decizie noului președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu.

Ministrul Irineu Darău aruncă responsabilitatea pentru toată această situație pe fosta conducere a ADR, al cărei președinte, Dragos Vlad, a fost demis recent, acesta acuzând apoi presiuni și trafic de influență din partea vicepremierului Oana Gheorghiu.

„De ce a fost necesară această decizie? Vechea conducere a demarat prematur o licitație de peste 164 de milioane de lei fără a avea fundamentarea legală obligatorie (Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici). Acest lucru genera un blocaj juridic iminent: statul s-ar fi aflat în imposibilitatea legală de a angaja cheltuielile și de a semna contractul la finalul evaluării. Este inadmisibil ca banii statului să fie angajați ignorând legile fundamentale ale finanțelor publice, aspecte asupra cărora au existat avertizări repetate, inclusiv de la ANAP.”, susține Irineu Darău.

Dincolo de legalitate, mai acuză ministrul interimar Irineu Darău, soluția tehnică a fost avansată „fără consultări reale”. 

„Caietul de sarcini aferent procedurii anulate forța statul român să cumpere tehnologii închise, de tip proprietar (COTS), cu costuri de mentenanță nesustenabile și fără o sursă de finanțare pe termen lung pentru a scala sistemul la nivelul întregii administrații. În plus, proiectul vechi ignora noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). România nu are nevoie de un „hub” centralizat și învechit, ci de o platformă modernă, descentralizată și suverană, unde statul deține controlul total asupra datelor sale.”, spune ministrul interimar al Digitalizării.

Irineu Darău spune că a cerut de mai multe ori oprirea licitației

Irineu Darău susține că „expertiza specialiștilor independenți și inițiativele civice (precum comunitatea de la https://interoperabilitate.ro/) ne-au confirmat temerile: soluția forțată anterior era inoportună inclusiv pe fond.”

„Am solicitat în repetate rânduri fostei conduceri oprirea acestui demers lansat prematur, însă de tot atâtea ori rolul de coordonare strategică al MEDAT a fost ignorat. Astăzi, prin acest ‘reset’ instituțional, ne asigurăm că viitoarea Platformă de Interoperabilitate – instrumentul pentru aplicarea principiului european ‘once-only’ (doar o singură dată) – va fi: ieftină și eficientă (bazată pe soluții deschise); sustenabilă (cu costuri de scalare previzibile, pe care statul să și le poată permite); actuală și legală (respectând toate procedurile firești, standardele naționale și europene)”, a mai precizat Irineu Darău.

Licitația, lansată acum 3 luni. Ministru era chiar Irineu Darău

Contractul de finanțare pentru această platformă a fost semnat în luna martie 2025, la Guvern, în prezența premierului de la acea vreme Marcel Ciolacu (PSD) și a ministrului Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD).

Procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Contractul IT, cu o valoare estimată la peste 123,8 milioane de lei (circa 25 milioane de euro), finanțat cu fonduri europene, a fost lansat în mandatul recent demisului președinte ADR, Dragoș Vlad, și în mandatul lui Irineu Darău la Ministerul Economiei și Digitalizării (MEDAT). 

Trei grupuri de firme au depus oferte în cadrul acestei proceduri, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

HG-ul despre care Darău spune că lipsește fusese inițiat de predecesorul lui 

Principalul motiv invocat acum pentru anularea licitației este lipsa fundamentării legale obligatorii, respectiv adoptarea de către Guvern a unei hotărâri pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici la acest proiect.

O astfel de hotărâre nu a fost adoptată, însă fusese inițiată în noiembrie 2025 de către fostul ministru de la Digitalizare Radu Miruță, acum la Apărare. 

„În dezideratul atingerii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, Componenta C7 – Transformare digitală și în vederea dezvoltării arhitecturii integrate a infrastructurii serviciilor digitale, a fost adoptată Legea 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate. Această lege garantează principiul „doar o singură dată” și direcționarea serviciilor publice disparate și sinuoase în jurul utilizatorului final.

Actul normativ instituie Platforma Națională de Interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru  furnizarea  serviciilor publice, precum și accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoanele fizice care exercită profesii liberale reglementate, iar ADR este desemnată ca unic administrator al platformei naționale de interoperabilitate.”, se preciza în nota de fundamentare la proiectul de HG.

În decembrie 2025, Radu Miruță a preluat conducerea Ministerului Apărării, la conducerea Ministerului Economiei a venit colegul său de partid, Irineu Darău, iar proiectul de HG privind costurile și necesitatea platformei PNI nu a mai fost promovat pe agenda Guvernului.

Cu toate acestea, licitația de zeci de milioane de euro a fost lansată în februarie 2026. 

Ce spune președintele demis al ADR

HotNews a solicitat atât actualului ministru interimar al Digitalizării, Irineu Darău, cât și fostului președinte al ADR, Dragos Vlad, să explice de ce nu a mai adoptat Guvernul proiectul de HG inițiat de Radu Miruță și ce bani riscă România să piardă prin anularea acestei licitații și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.

În 4 mai, după demiterea sa, fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, a răspuns mai multor acuzații aduse în spațiul public, inclusiv cu privire la Platforma Națională de Interoperabilitate

„PNI este, probabil, unul dintre cele mai importante proiecte pentru modernizarea statului român. Platforma Națională de Interoperabilitate nu este un moft tehnic. Este coloana vertebrală a administrației conectate. Este proiectul care permite instituțiilor să facă schimb de date în mod legal, sigur și automat. Este proiectul care poate transforma principiul „once-only” dintr-o promisiune europeană într-o realitate pentru cetățeanul român. Cu PNI, cetățeanul nu ar mai trebui să plimbe hârtii între instituții. Statul ar trebui să știe ce date are deja și să le reutilizeze corect, cu respectarea legii, securității și protecției datelor”, a afirmat Dragoș Vlad.

Fostul președinte al ADR s-a referit și la legalitatea acestui proiect:

„Acest proiect are bază legală: Legea nr. 242/2022. Are contract de finanțare semnat. Are aviz CTE. Are aviz ex-ante ANAP necondiționat privind documentația de achiziție, neutralitatea tehnologică și tratamentul egal. Procedura se afla în evaluarea ofertelor. Dacă existau întrebări privind caietul de sarcini, costurile sau soluția tehnică, acestea trebuiau clarificate instituțional, prin mecanismele prevăzute de lege: ANAP, CNSC, audit, control, comisii tehnice, instanțe, corespondență oficială. O procedură avizată, necesară și strategică nu poate fi delegitimată prin presiune publică. Iar atunci când un proiect cu lege în spate, finanțare semnată și avize obținute este prezentat public ca o problemă, întrebarea legitimă este: cine câștigă dacă interoperabilitatea reală a statului întârzie?”.

Expert: Este un proiect construit greșit din concepție

Contactat luni de HotNews, expertul în servicii de e-guvernare Andrei Nicoară a apreciat că „PNI este un proiect construit greșit din concepție” și a avertizat asupra costurilor pe care le-ar fi implicat soluția licitată, care nu ar fi utilizat soluții open source, cum este modelul în UE.

„Caietul de Sarcini PNI este finalul unui lung șir de eforturi pentru reinterpretarea legii interoperabilității, a condițiilor de finanțare și chiar de ignorare a soluției europene OOTS – Once Only Technical System – prin care funcționează interoperabilitatea între statele UE. Totul pentru a ajunge la o soluție centralizată, de tip HUB, construită și operată de ADR. Caietul de Sarcini impune soluții comerciale licențiate proporțional cu utilizarea dar inițial achiziționează doar o mică parte din volumul necesar, astfel vânzătorul obține o poziție de forță în negocieri ulterioare iar, la final, costul interoperabilității va merge spre sute de milioane de euro”, a declarat pentru HotNews Andrei Nicoară.

Despre costurile mari ale soluției IT scoase la licitație de vechea conducere ADR a avertizat anterior și expertul IT Gabriel Popa, pe platforma civică interoperabilitate.ro, menționată luni de ministrul interimar al Digitalizării, Irineu Darău. El a dat exemple de țări care au dezvoltat platforme similare cu soluții open source, la costuri mult mai mici – Estonia, Ucraina și Republica Moldova. 

„Ucraina a implementat Trembita pentru sub 10 milioane de euro, pentru o țară de 42 de milioane de locuitori, prin reutilizarea unei tehnologii open source construite de altcineva. România, cu 19 milioane de locuitori, ar fi putut face același lucru pentru 5-8 milioane de euro, dacă alegea aceeași cale. În schimb, caietul de sarcini al PNI România cere o platformă de aproximativ 33 de milioane de euro — de 4-6 ori mai mult decât o reutilizare X-Road, și de peste 30 de ori mai scumpă decât MConnect Moldova”, a spus expertul IT.