De ce a rămas Găgăuzia roşie la alegerile din Republica Moldova? „Aici nu funcţionează argumentele raţionale, pentru că Rusia apelează la instinctele de bază ale oamenilor”
„Maia Sandu a devenit ţinta numărul 1 a propagandei ruseşti, întrecându-l chiar şi pe Volodimir Zelenski”, spune jurnalistul Mihail Sirkeli din Găgăuzia, într-un dialog la podcastul HotSpot de la HotNews. El explică de ce regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova a rămas sub influenţa Moscovei.
„Găgăuzia a votat în majoritate pentru partidele Kremlinului. Aici nu funcţionează argumentele raţionale, pentru că Rusia apelează la instincte de bază ale oamenilor. Instinctul de a domina”, afirmă jurnalistul Mihail Sirkeli, editor al portalului Nokta.md şi director executiv al Piligrim-Demo, organizaţie care promovează valorile democratice şi drepturile omului în regiunea autonomă.
El a explicat, luni, într-un dialog pentru publicul HotNews.ro, de ce sudul Republicii Moldova a avut rezultate diferite faţă de majoritatea raioanelor din ţară la alegerile parlamentare de duminică.
În Găgăuzia, partidele de opoziție reunite în Blocul Patriotic condus de Igor Dodon au înregistrat peste 80% din voturile moldovenilor, în timp ce peste 10% din voturi au mers către blocul electoral „Alternativa”, coordonat şi de primarul Chişinăului, Ion Ceban. Partidul Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu a obţinut doar 1.825 de voturi, adică aproximativ 3% din totalul de voturi.
„Trebuie să le mulţumim acestor oameni că nu şi-au pierdut bunul simţ în această isterie pe care am simţit-o în Găgăuzia în ultimii 3-4 ani, adică alimentarea cu ură împotriva Maiei Sandu şi a partidului PAS”, spune Mihail Sirkeli în dialogul de la HotSpot, podcastul politic al HotNews.ro.
Cum a ajuns Găgăuzia în mâna Moscovei
Găgăuzia se află la intersecția mai multor contradicții, toate strânse ca-ntr-un buchet de faptul că locuitorii vorbesc limba rusă. După două decenii de autonomie, regiunea din sudul Republicii Moldova încă trăiește în spațiul rus politic, informațional și chiar sentimental. Acolo unde Chișinăul a lăsat un vid – Găgăuzia fiind singura regiune unde nu a fost implementată educația obligatorie în limba română – s-a insinuat Rusia.
Găgăuzia este un teritoriu din sudul Moldovei, cu aproximativ 150.000 de locuitori, conform datelor publicate de autoritățile regiunii, și cu un statut administrativ aparte. Este parte integrantă a Republicii Moldova, însă Constituția țării o consacră ca „unitate teritorială autonomă cu statut special”.
În acest sens, are propriul său buget și autoritate legislativă (o Adunare Populară unicamerală), precum și o autoritate executivă reprezentată de Comitetul Executiv condus de bașcan, cel mai înalt funcționar public din Găgăuzia, ales prin votul cetățenilor unității teritoriale căruia îi sunt subordonate toate organele administrației publice din Unitatea Administrativ Teritorială.
Mihail Sirkeli explică influenţa rusească din regiunea autonomă prin filtrul istoric, amintind că găgăuzii şi bulgarii din sudul Republicii Moldova au fost aduşi de Rusia Ţaristă să colonizeze sudul ţării. „Cele două comunităţi au fost întotdeauna sub controlul informaţional al Rusiei”.
Frica şi ura faţă de „jandarmul român”
El aminteşte de modurile prin care Moscova a vulnerabilizat cele două comunităţi:
„După cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a adus aici întâi foametea din ’46-’47, care a luat vieţile a aproape 60% din cei care locuiau în satele cu populaţie găgăuză şi bulgară. Practic, asta a schimbat identitatea populaţiei. Apoi, au urmat şi deportările şi rusificarea intensă. În acelaşi timp, URSS a alimentat comunităţile găgăuze şi bulgare cu ură împotriva României, împotriva perioadei interbelice, când regiunea a fost partea a României.
Astfel, la sfârşitul anilor ’80, după prăbuşirea URSS, când la Chişinău a început mişcarea de renaştere naţională, oamenii de aici, având deja ură şi frică faţă de «jandarmul român», s-au temut. În acest context, KGB-ul rusesc a manipulat foarte eficient fricile oamenilor, culminând cu afirmarea unei nerecunoscute republici găgăuze, care a durat patru ani. În cele din urmă, Chişinăul a găsit soluţia de a oferi găgăuzilor un statut special din punct de vedere juridic, adică o regiune autonomă”.
„Nu veţi găsi niciun deputat local care să nu fie plătit de Moscova”
Mihail Sirkeli spune că autonomia găgăuzilor le-ar oferi mai multe posibilităţi de dezvoltare economică şi culturală, însă comunitatea de aici şi clasa politică locală nu se folosesc de aceste posibilități. „Ei folosesc această autonomie pentru a promova interesele Federaţiei Ruse, păstrând comunitatea sub influenţa informaţională a Moscovei. În plus, clasa politică este cumpărată absolut de Rusia – nu veţi găsi niciun deputat în parlamentul local care să nu fie plătit de Moscova”, arată jurnalistul din Comrat.
Din punctul său de vedere, schimbând identitatea găgăuzilor, Moscovei i-a fost mai uşor să-i seducă pe oamenii de aici cu promisiunea unei vieţi mai bune în „russkii mir”, adică în lumea rusească: „Rusia vinde acum ideea imperialistă chiar şi găgăuzilor. «Dacă noi venim, voi veţi fi cei care veţi domina în Republica Moldova şi îi veţi conduce pe moldoveni», auzim noi din partea Moscovei. Oamenilor li se promite că Rusia va domina Europa, iar ei vor fi importanţi în acest proiect. Iar oamenii, din păcate, acceptă astfel de mesaje. Nu pot spune că oamenii sunt prostiţi. Ei acceptă acest imperialism rusesc, adică faptul că Rusia trebuie să domine, să stăpânească pământul dintre Prut şi Nistru, la fel cum trebuie să stăpânească Ucraina”.
Lupta găgăuzilor cu Occidentul, din Occident
Mihail Sirkeli spune că nici măcar contactul cu valorile occidentale nu i-a făcut pe oamenii de aici să-şi schimbe opinia:
„Există găgăuzi care, mai ales începând din 2014, s-au mutat în Europa. De exemplu, jumătate din satul meu este acum în Germania. Până atunci, ei munceau în Rusia, însă ca urmare a sancţiunilor primite de Rusia după anexarea Crimeii, veniturile lor au scăzut, iar ei s-au reorientat.
Totuşi, chiar dacă trăiesc în Germania, ei rămân în aceeaşi bulă informaţională şi continuă să creadă că Occidentul se va prăbuşi şi că Rusia va prospera. Noi cunoaştem aceste mesaje încă din timpul Uniunii Sovietice! Dacă ne uităm la anul 1989, vedem că Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, nu Occidentul. Însă oamenii continuă să creadă această retorică”.
Rezultatele alegerilor în Republica Moldova
După centralizarea proceselor verbale din toate cele 2.274 de secții din Republica Moldova și diaspora, rezultatele alegerilor parlamentare de duminică arată că PAS a câștigat detașat cu 50,20% din voturi, ceea ce îi asigură 55 de mandate și majoritatea parlamentară, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală.
„Blocul Patriotic” a obținut 24,17%, ceea ce înseamnă că va avea un total de 26 mandate, potrivit proiecțiilor. Blocul electoral „Alternativa” a obținut 7,96% și va avea 8 parlamentari, iar Partidul Nostru (6,20%) și „Democrația Acasă” (5,62%) vor avea câte șase mandate, conform proiecțiilor.
Până la 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală urmează să aprobe procesul-verbal privind rezultatele votării pe țară și să întocmească raportul privind rezultatele alegerilor. În termen de 10 zile după primirea documentelor de la CEC, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea scrutinului și, după caz, validează mandatele deputaților aleși și listele candidaților supleanți.
INTERVIURILE HotNews.ro