De ce au ajuns copiii din Voinești să mănânce mere importate din Polonia

Când elevii de la școala din Voinești – patria merelor- au primit acum 3-4 ani la gustare mere importate din Polonia, părinții au fost foarte revoltați. Una dintre mame scria pe Facebook: „La școală astăzi s-au dat la gustare mere de Polonia. Aici, unde ne cad merele în creștetul capului. De mâine fata mea va refuza acest măr care mirosea a soluții de stropire”

La Voinești se aflau cele mai numeroase şi valoroase colecţii nationale de pomi fructiferi: 705 soiuri de mere, 400 soiuri de pere şi 30 de prune. „Stațiunea noastră a creat de-a lungul existenţei sale 12 soiuri de fructe”, scria presa anilor 1980. vremii.

„Zilele de toamnă sínt şi pentru staţiunea pomicolă din Voineşti zile intense de cules fructe. Mai bine de 5 000 de tone vor da livezile sale în acest an”, mai nota presa din perioada 1883.

Dealtfel, merele de Voinești erau atât de cunoscute încât la una din vizitele fostului dictator Nicolae Ceaușescu în Dâmbovița, acestuia i-au fost oferite cadou un coș cu mere de Voinești. Dar acele zile au apus demult.

Unde piața „simte” un gol, va apărea întotdeauna un alt producător care să-l acopere

Acum fructele cultivate acolo nu mai acoperă nici pe departe necesarul de consum. Iar unde piața „simte” un gol, va apărea întotdeauna un alt producător care să-l acopere. În cazul merelor, e vorba de polonezi.

„Țara noastră înregistrează un export net negativ în cazul mai multor produse agricole, spune șeful INS Tudorel Andrei. Altfel spus, importă mai mult decât exportă. E și cazul fructelor şi produselor din fructe, cu referire în special la mere”, explică Andrei.

La fructe, disponibilul pentru consum mediu pe o persoană, circa 111 kg, este satisfăcut în proporţie de peste 55% prin excedența importului asupra exportului. „Importăm în medie 67,7 kg de fructe /persoană şi exportăm numai 5,8 kg/persoană, rezultând o valoare negativă a exportului net de aproape 62 kg/persoană. Din păcate, la mere- produsul cu cantitate prevalentă în grupă- nu avem capacitatea de a asigura satisfacerea disponibilului de consum uman din producţia proprie. Mai mult, disponibilul la acest produs, 34,4 kg/persoană, este asigurat în proporţie de aproape un sfert (circa 22% ) din import. Importăm în medie pe o persoană 9,3 kg mere și exportăm o cantitate nesemnificativă, de numai 1,8 kg/persoană” , spune șeful INS.

Asta deși suntem a cincea țară ca suprafață arabilă din Europa.

La mere avem 4,8% din producția europeană, în vreme ce polonezii au 26%

La mere avem 4,8% din producția europeană, în vreme ce polonezii au 26%. La carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5% iar la lapte doar 2,6%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială”, a explicat și Ionuț Dumitru, economist șlef la Raiffeisen Bank.

Legumele și fructele cumulează, de departe, şi surprinzător, cel mai mare deficit comercial dintre toate categoriile de produse agroalimentare.

De exemplu, doar în anul 2020, la legume şi fructe s-a acumulat un deficit de peste un miliard de euro, iar la produsele din categoria preparatelor din legume şi fructe, de peste 300 de milioane de euro.

„În perioada 2007 – 2020, la Fructe (cod 8), în cadrul schimburilor comerciale externe, s-au acumulat deficite enorme : 2,7 miliarde de euro (deficit mediu anual de peste 190 de milioane de euro). În contextul analizei anuale a deficitelor, vom constata o tendinţă de creştere, arătând faptul că, în 2019 şi 2020, acestea sunt printre cele mai importante categorii de produse agroalimentare care au contribuit la formarea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare (în ambii ani, fructele sunt pe locul doi, iar legumele au fost pe locul 3,, mai arată șeful Statisticii românești.

În 1990 – 2006, la fiecare tonă de fructe exportată, ţara noastră importa 3,9 tone. În 2007-2020, la fiecare tonă exportată, importam peste 14 tone de fructe

În unităţi monetare, la fiecare o mie de euro fructe exportate, s-au realizat importuri de 2.500 de euro în perioada 1990 – 2006, pe când, în perioada de preaderare, la fiecare mie de euro de fructe exportate, s-au realizat importuri de 6.200 de euro.

Câteva posibile explicații

„Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. Vecinii noștri iarăși pare că au furat startul și ne-au luat-o înainte. În Bulgaria, dimensiunea fermei e de 5-6 ori mai mare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi cred că ar trebui prioritizată stimularea comasării pentru a crește eficiența”, crede Ionuț Dumitru.

Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani.

„Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore. Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care nu au beneficiat de un training complet și s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare”, mai spune Dumitru.

Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar România nu a investit mai nimic în sistemele de irigații. „Îmi amintesc că acum câțiva ani participam la o conferință la care era prezent și ministrul Agriculturii care ne explica atunci cum s-au investit câteva zeci de milioane de euro în irigații. Păi în ritmul ăsta cred că ne trebuiau vreo 2000 de ani ca să putem să refacem sistemele de irigații. De ce sunt importante cifrele astea legate de importurile de alimente? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială”, explică Dumitru

Polonia este cel mai mare producător de mere din Uniunea Europeană și al treilea ca mărime din lume

Datorită rezultatelor sale de producție de mere, Polonia este regele incontestabil al exportului de mere în UE2

În 2021, Polonia a produs 4.170.000 de tone de mere, cu aproape 22% mai mult decât în 2020, situându-se în fruntea topurilor UE producătoare de mere.

În UE, principalii producători de mere sunt Polonia, Italia și Franța, dintre care Polonia, datorită celei mai mari suprafețe de livezi din Uniunea Europeană și a rezultatelor de export ridicate de invidiat, este numită „Livada Europei”. Producția de mere din livezile locale de meri în anul 2021 a fost estimată la cca. 4 milioane de tone, adică cu aproximativ 13% mai mult decât în 20201. Datorită unor astfel de rezultate de producție, Polonia este regele incontestabil al exportului de mere în UE.

Italia este pe locul al doilea pe podium, iar Franța este distinsă cu medalia de bronz (Sursa)