De ce au castigat alegerile candidati penali – cateva explicatii de la psihologul Daniel David si sociologul Mircea Kivu: distorsionare a valorilor sau structura colectivista a societatii

Cativa candidati urmariti penal sau chiar in arest preventiv au castigat alegerile locale de duminica in orase de prim rang din tara. Cum poate fi explicata alegerea lor in plina campanie anti-coruptie? Sociologul Mircea Kivu vorbeste despre faptul ca multi dintre cei care practica mica coruptie devin toleranti si cu coruptia la scara mare, ceea ce inseamna „o distorsionare a valorilor”. Va avea acest vot un impact asupra luptei anti-coruptie? Psihologul Daniel David crede ca nu: „s-ar putea sa faca presiune, dar presiunea va fi oricum indirecta, deoarece si politicienii stiu directia si contextul in care ne-am integrat”.

Mircea Kivu: Distorsionare a valorilor

Sociologul Mircea Kivu spune ca fenomenul este greu de explicat in contextul in care DNA-ul se bucura de foarte multa incredere din partea cetatenilor; o ipoteza ar fi ca oamenii sunt confortabili cu mica coruptie pe care o practica atunci cand dau mici atentii la doctor, la scoala, etc si astfel devin toleranti si cu coruptia la scara mare.

„Este un fenomen ingrijorator, eu am scris despre asta si ma preocupa. Este greu de inteles deoarece, cand intrebi in sondaje, oamenii spun: coruptia este o problema grava, au mare incredere in DNA si in sefa DNA-ului, deci si in institutie si in persoana. Pe de alta parte, unii oamenii voteaza personaje care sunt acuzate de acest DNA pentru coruptie. Eu ma tem ca, de fapt, oamenii admira DNA pentru ca le place sa vada sange, la figurat. Adica, asa cum ne oprim cu masina cand este un accident urat si cascam gura, ei se comporta in felul acesta si aici. Adica le place sa ii vada pe cei considerati puternici cum sufera. Le place sa o vada pe Elena Udrea cu catuse pe maini samd. Dar suntem confortabili cu mica coruptie, adica cu pachetul de ciocolata, sa nu zic banii bagati in buzunarul asistentei, pentru ca cu un pachet de ciocolata poate o sa obtina un pic mai multa bunavointa. In momentul in care accepti la nivel personal mica coruptie, atunci esti dispus sa fii oarecum intelegator si fata de marea coruptie”, a explicat Mircea Kivu.

Sociologul spune ca oamenii isi motiveaza gestul spunand „asta a furat, dar a facut si pentru noi”, ceea ce reprezinta o distorsionare a valorilor.

„Replica obisnuita este <>. Cam asa s-a spus si la Craiova si la Brasov si asa mai departe. Si despre Piedone s-a spus la fel pentru ca oamenii cred ca poate nu e chiar asa de rau ca cineva fura. Repet, este vorba despre o complicitate cu coruptii. Vorbim despre o distorsionare a valorilor. Ceea ce apare in sondaje ca si incredere in DNA nu este si dispret fata de coruptie, nu este repulsie fata de coruptie. Ce a creat distorsionarea? Este o poveste lunga. Poate un istoric v-ar spune ca este de la fanarioti. Eu nu sunt chiar asa, nu cred ca avem in gene chestia asta. In societatile lipsite de resurse este loc pentru coruptie pentru ca atunci cand exista resurse limitate, cineva le distribuie si daca cineva poate sa le distribuie in mod mai mult sau mai putin discretionar, asa apare coruptia”, mai explica sociologul.

Acesta spune ca este si o veste buna, ca nu toti candidatii cu probleme cu legea au castigat. „Nu au castigat pe toata linia candidatii corupti, Vanghelie a pierdut destul de drastic, de unde era cotat in sondaje ca o sa castige fara probleme. Asa s-a intamplat si in sectorul 4 unde liberalul care s-a aliat cu piedone, iarasi nu a facut nimic”, spune acesta.

Daniel David: E de vina structura colectivista a societatii

Psihologul Daniel David are insa alta explicatie pentru faptul ca oamenii au votat primari care au probleme cu legea. El spune ca este vorba despre societatea romaneasca are o structura colectivista.

„Pentru mine, ca psiholog, lucrurile se explica in felul urmator: noi ca societate avem o structura dominant colectivista. Intr-o structura dominant colectivista, relatiile interpersonale si imaginea celuilalt ca posibil satisfacator al intereselor si nevoilor grupului este mai importanta decat increderea in institutiile unui stat. Romanii au un grad extrem de ridicat de neincredere nu doar in ceilalti oameni, ci si in institutiile statului, iar daca cineva se poate proiecta ca un exponent al colectivului, al colectivismului, este ales in dauna faptului ca ar putea avea probleme cu institutiile statului”, a explicat Daniel David.

Psihologul David spune ca nu este vorba despre o distorsionare a valorilor, ci despre faptul ca romanii au alte valori decat cele intalnite in Vest.

„Nu este vorba despre o distorsionare a valorilor in sensul ca noi avem propriile valori, dar valorile sunt diferite intr-o societate. Intr-o societate vestica, increderea in institutiile statului este foarte ridicata; intr-o societate ca a noastra, increderea in institutiile statului este scazuta. Asta nu inseamna ca nu avem valori. Avem valori de alt tip, nu sunt congruente, similare cu cele din spatiul vestic, cel putin in ceea ce priveste atitudinea fata de institutiile statului”, a explicat psihologul.

Ce impact are alegerea coruptilor in lupta anticoruptie

Sociologul Mircea Kivu spune ca votul pentru cei cativa candidati penali poate fi o lovitura pentru DNA: „Acei corupti care au ajuns primari vor spune <>. Daca, de exemplu, pana acum aveam motivari pentru arestarile preventive in care judecatorii scriau: „pentru prevenirea unor influente nefaste asupra opiniei pulblice”, o fraza in care justificau ca puneau in arest preventiv oameni acuzati de fapte de coruptie chiar daca nu era un pericol sa masluiasca probe, acum acea motivare nu va mai putea exista pentru ca o comunitate este de partea lor. Va exista si presiune pentru schimbarea unor legi, parlamentarii care si asa vad ca se straduie ca pe ultima suta de metri sa ne aduca tot felul de surprize care sa faca mai grele condamnarile pentru politicieni si demnitari corupti, ei vor zice ca DNA-ul greseste”, a explicat sociologul.

Psihologul Daniel David crede insa ca votul nu va opri lupta anti-coruptie: „Nu cred ca va avea un impact domolitor, in sensul ca aceste institutii (n.r. DNA) au reusit sa proiecteze dupa un model vestic-european, ele functioneaza in aceasta logica, contribuind practic la schimbarea profilului psiho-cultural al tarii dintr-un profil colectivist intr-unul autonom, si sunt ajutate si de contextul geo-politic. Romania este in spatiul european, unde doar noi, Bulgaria, Portugalia si Grecia avem acest profil colectivist. Eu cred ca lucrurile merg in directia buna si, desi cu o oarecare intarziere, atitudinea societatii se va schimba. DNA-ul si celelalte instutii ale statului functioneaza dupa modelul european si dupa principiile moderne; ele nu se vor adapta structurilor actuale ale societatii romanesti si asta va duce practic la schimbarea acestor mentalitati”, spune David.

Daniel David spune ca demnitarii cu probleme cu legea vor incerca sa faca mai multa presiune dupa aceasta victorie, insa sunt constienti ca Romania merge in alta directie.

„Nu cred ca vor avea mai mult curaj; s-ar putea sa faca presiune, dar presiunea va fi oricum indirecta, deoarece si ei stiu directia si contextul in care ne-am integrat. Daca ar avea atitudine explicita de fronda, atunci explicit s-ar pune impotriva spatiului european si nu vor asta; dimpotriva, ei vor sa fie acceptati in acest spatiu. Atunci, ceea ce vor incerca sa faca cu aceasta legitimizare va fi sa incerce sa obtina o acceptare de catre establishment-ul modern, fara insa sa-l schimbe fiindca stiu ca nu pot”, a explicat David.

Exemple de orase castigate de candidati cu probleme penale

In mai multe orase din tara si in Bucuresti au castigat alegerile candidati cercetati penal sau trimisi in judecata. De exemplu, Olguta Vasilescu (PSD) care a castigat Primaria Craiovei cu circa 58% dintre voturi, fiind acuzata de procurorii DNA de luare de mita, spalare de bani ai alte infractiuni. La Baia Mare, Catalin Chereches (Coalitia pt Baia Mare, sustinut de UNPR) a fost ales din nou primar cu circa 70%, desi acesta se afla in inchisoare, fiind retinut de procurorii DNA pentru luare de mita in forma continuata.

La Brasov, George Scripcaru (independent) a fost ales primar pentru a patra oara cu 52% desi a fost trimis in judecata de procurorii DNA, fiind acuzat de mai multe infractiuni, printre care si luare de mita.

La Deva a castigat Mircea Muntean din partea PSRO, fost deputat PSD, si care a fost condamnat definitiv marti de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, intr-un dosar din 2004, in care a fost acuzat ca a incheiat tranzactii ilegale de terenuri cu un traficant de masini de lux. In plus, fostul primar a devenit celebru dupa ce, in octombrie 2014, a fost implicat intr-un accident rutier de la care a incercat sa fuga si sa se ascunda in tufisuri, insa a ramas blocat pe un gard pe care se urcase.

Primaria Tulcea a fost castigata de catre fostul primar PNL, acum independentul Constantin Hogea. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata in vara lui 2015, in stare de arest la domiciliu, pe Constantin Hogea, pe sotia si pe fiica acestuia. Primarul este acuzat, intre altele, ca a acordat ilegal o autorizatie de construire a unui bloc de locuinte, primind in schimb un apartament de trei camere.

Si in Bucuresti au fost alesi in functia de primar doi candidati cu probleme cu legea. Este vorba de Robert Negoita (PSD), ales pentru a doua oara primar al sectorului 3 de circa 60% dintre votanti desi este urmarit penal de procurorii DNA pentru evaziune fiscala, fiind acuzat ca a cauzat statului roman un prejudiciu de 77 milioane lei. In plus, acesta are datorii de 232 milioane lei la ANAF.

La sectorul 6 a fost ales Gabriel Mutu (PSD) in functia de primar cu circa 36% dintre votanti, desi este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, intr-un dosar care vizeaza activitatea unui grup infractional organizat specializat in evaziune fiscala si spalare a banilor proveniti din infractiuni.