De ce cad copaci în București la fiecare furtună și motivul pentru care marile orașe din Europa fug de platanii care la noi s-au plantat cu miile. Interviu cu peisagista Diana Culescu

La fiecare furtună mai serioasă, în București cad zeci de arbori. Uneori cad și din senin. Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc în luna iunie, când un copac uriaș a căzut lângă un loc de joacă din Parcul Cișmigiu și doar prin minune niciun copil nu a fost rănit. De ce cad arborii? Fiindcă le-au fost tăiate rădăcinile în cadrul lucrărilor edilitare sau au fost toaletați excesiv, a explicat Diana Culescu, peisagist și vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, filiala București-Ilfov, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Ea spune că evidența arborilor și starea lor trebuie ținută în Registrul Verde, un document pe care Primăria Capitalei îl are, dar nu a fost actualizat de mulți ani, iar inspectorii să urmărească în mod constant arborii cu probleme și să îi înlăture atunci când sunt semne că vor cădea. Dar astea nu prea se întâmplă.

O altă problemă este cu speciile plantate, spune Diana Culescu. De exemplu, platanul este o specie nepotrivită deoarece are mulți dăunători, iar crengile se rup foarte ușor. În alte capitale nu se mai plantează, însă la noi au apărut cu miile, primarii având o preferință pentru acest arbore.

Redăm interviul cu peisagista Diana Culescu:

HotNews.ro: De ce la fiecare furtună mai puternică cad zeci de copaci în București?

Diana Culescu: În primul rând pentru că s-au tăiat rădăcinile copacilor atunci când au fost introduse/modernizate sistemele de irigații sau iluminat. Parcul Cișmigiu este un exemplu în acest sens – sistemul de iluminat a fost introdus fără un proiect, prin urmare nici nu s-au luat în considerare zonele cu rădăcini. În momentul în care tai rădăcinile de susținere ale arborilor, cum s-a întâmplat cu platanul cel mare din Cișmigiu, devin instabili. Prin urmare, în cazul vânturilor puternice, ei nu mai reacționează cum reacționează de obicei, deoarece nu mai au același sistem de susținere.

Toaletările influențează și ele?

Mereu este discuția cu toaletarea. Toaletarea este ca și cum folosești aceeași soluție indiferent de problemă. Ca să fac o paralelă cu oamenii, e ca și cum ai tăia o mână indiferent de problema pe care o are omul. Adică dacă îl doare burta, îi tai mâna, dacă îl doare capul, îl tai mâna, dacă e răcit, îi tai mâna. Toaletarea nu rezolvă foarte multe dintre problemele pe care le au arborii și, în primul rând, nu rezolvă poblemele pe care le au arborii la bază. Aceste probleme sunt rezolvate în alte moduri.

Problemele arborilor ar trebui să apară semnalate în cadrul Registrului Verde. Cum noi nu avem un Registru Verde funcțional, nici nu ne punem problema câți arbori periculoși există în București. Este, de exemplu, un arbore pe strada Ion Mincu din București, vizavi de Parcul Kiselff, care nu are mai mult de jumătate din bază, de ani de zile. Am semnalat în diverse feluri și el este în continuare în spațiul public. Se mai ține, cât se mai ține, în rădăcinile pe care le mai are, apoi o să cadă. A fost toaletat între timp, doar că toaletarea nu rezolvă problema, pentru că el nu are o bază solidă.

Ce face tomograful pentru arbori

Primăria Capitalei/ Primăriile de Sector ar putea determina cu ajutorul specialiștilor sau al tomografelor ce arbori sunt un pericol pentru cetățeni?

În primul rând, arborii se analizează prin ce se numește ”Visual Tree Assessment” (Analiza Vizuală a Arborilor) care ia în considerare ceea ce se numește limbajul corporal al arborilor, limbajul prin care arborii arată ce probleme au. Din acest motiv, folosirea acestei metode este cea mai rapidă. Pentru că, de exemplu, a toaleta înseamnă să vii cu multe echipamente, cu oameni, să tai din arbore, să muți masa lemnoasă care a rezultat. Visual Tree Assessment este o chestiune de minute, îți dai seama dacă arborele este periculos sau nu, iar în cazul arborilor unde există semne că sunt periculoși sau pot să devină periculoși, specialiștii pot recomanda și realizarea de investigații specializate, adică apelarea la tomograf. Tomograf care nu îți arată că arborele este viu sau mort, cum se spune de multe ori în administrația publică, ci îți arată dacă el este stabil și și-a format lemn, astfel încât să reziste la furtuni sau alte provocări.

Există ceea ce se numește lemn de reacție, adică arborele, chiar dacă are o problemă, încearcă singur să se ajute și este foarte important să observi în cadrul anumitor probleme că arborele a început să reacționeze singur. Fiindcă dacă începe să se ajute singur, există cale de întoarcere. Dacă nu există acest ajutor pe care el și-l oferă, atunci poți să iei alte decizii, cum este eliminarea unui arbore care poate fi considerat periculos.

De exemplu, în Registrul Verde există informații care pot fi actualizate permanent și care pot să-ți dea o imagine despre ce s-a întâmplat cu respectivul arbore până în momentul în care ajungi să te uiți la el. Din acest motiv, sunt de exemplu arbori care nu sunt considerați periculoși, dar care au niște greșeli de creștere și care pot deveni periculoși în timp. Acei arbori trebuie verificați mai des. De exemplu, sunt arbori care se verifică la 5 ani, în funcție de locul în care sunt așezați (arborii din mijlocul masivului nu sunt periculoși pentru populație pentru că nu trece foarte multă lume pe acolo), dar sunt arbori care se verifică anual, de exemplu arborii din aliniamente. Și sunt arbori care se verifică lunar sau la fiecare furtună pentru că pot declanșa semnale care arată că pot deveni periculoși.

Nouă ne lipsește acum principalul instrument de a urmări aceste probleme și de a le gestiona, Cadastrul Verde.

Sunt arbori care trebuie verificați lunar sau la fiecare furtună

Adică Primăria să aibă acest Cadastru Verde pus la punct și niște inspectori ai arborilor?

Da. De exemplu, în străinătate, nu există posibilitatea să angajezi atâția oameni încât să facă evaluarea arborilor în permanență și atunci administrația publică are niște persoane specializate, angajate, care coordonează alte echipe către care externalizează serviciul acesta de inspectare a arborilor. De exemplu, există campanii în primăvară când se externalizează către companii care are au aceste competențe și acestea ies cu foarte mulți oameni în teren și verifică toți arborii.

Și atunci, oamenii care sunt în primărie coordonează aceste activități, adică ei știu ce se întâmplă peste tot, ce a fost verificat și ce nu, și rămâne în grija lor să gestioneze arborii mai departe și să verifice arborii care se verifică mai des, care au probleme sau la care problemele se pot declanșa. Prin urmare, de fapt reduci foarte mult activitatea celor din primărie și în același timp oferi siguranță pentru utilizatorii spațiului public.

Din cunoștințele mele, până acum, Primăria Capitalei a făcut doar o cerere de ofertă pentru evaluarea actualului Registru Verde și pentru oferirea de consultanță pentru caietul de sarcini pentru actualizarea Registrului verde. În afară de aceste două inițiative nu am cunoștință de alte activități pe care Primăria le face. Nu spun că nu se realizează altceva, ci pur și simplu că alte activități nu au fost prezentate publicului. Și deocamdată nu avem un Registru Verde funcțional. Noi avem informații în Registrul Verde, acela care apare pe site-ul Primăriei, la nivelul anului 2011.

Dar verifică cineva arborii?

În principiu, sunt verificați doar atunci când se cere un aviz de toaletare sau defrișare. Atunci merg inspectori ai primăriei pe teren și realizează această analiză vizuală. Dar nu se face preventiv, să se uite care arbori sunt periculoși. Iar dacă faci activitatea asta permanent, poți să vezi și dacă anumite specii sunt cu probleme și atunci să nu le mai plantezi pe acelea. De exemplu, sunt specii la care există ruperi frecvente de ramuri, cum este platanul. Noi momentan nu știm exact unde avem platani și dacă sunt în regulă.

În ultimii ani s-au uscat foarte mulți copaci pe timpul verii. Care este cauza?

Principala cauză este tăierea rădăcinilor. Dacă ați văzut, sunt foarte multe activități de refacere a rețelelor, de apă-canal, internet, iluminat, termie. Toate acestea nu sunt supervizate de departamentul de mediu din primărie sau de o entitate avizată de Primărie în acest sens, în așa fel încât să se țină cont pe unde s-a trecut cu rețelele și s-au tăiat rădăcinile și pe unde nu. În momentul în care un arbore nu mai are rădăcini, nu are cu ce să-și ia hrană din sol și atunci normal că se usucă în timp.

Un alt motiv care duce la uscarea arborilor din București este sigilarea suprafețelor verzi. Adică se fac parcări și nu se ține cont că prin asta elimini posibilitatea ca în sol să ajungă aer și apă, două componente esențiale pentru viața arborilor. Și atunci se usucă. Este adevărat că există sisteme care permit altor țări să aibă parcări care arată ca parcurile, au niște suprafețe minerale pe care pot sta mașinile sau se pot desfășura diverse activități și nu afectează arborii, doar că sistemele acestea sunt costisitoare și trebuie să ai experiență ca să le faci.

Al treilea motiv este toaletarea. Dar cred că toată lumea s-a convins să prin eliminarea unei cantități atât de mari de hrană, arborele își ține hrana în niște depozite din trunchi, ramuri și rădăcini, în momentul în care i-ai tăiat și coroana și rădăcinile practic a mai rămas cu foarte puține resurse de hrană. De foarte multe ori, fiindcă mai există niște resurse de hrană în trunchi, locuitorii văd că în anul următor arborele s-a înverzit, doar că în momentul în care se termină și resursele de hrană din trunchi, neavând rădăcini, nu are cu ce să își mai tragă alte resurse din sol, neavând coroană nu are cu ce să își facă fotosinteza, prin urmare nu are cum să își mai depună resurse de hrană și încet-încet dispare. Dacă am avea Registrul Verde am avea și magnitudinea acestui fenomen.

În București se plantează specii care în alte țări ajung în tocătorul de lemne

Există arbori periculoși/dăunători în București, specii care fac rău?

Există foarte multe specii care suferă din cauza unor boli, de exemplu, sau care sunt cunoscute că fac probleme, cum sunt ruperile de ramuri sau alergiile. Un exemplu este platanul. Are o mulțime de probleme, motiv pentru care în străinătate nu se mai plantează.

Dar la noi în ultimii ani s-au plantat preponderent platani…

Din motivele enumerate, pepinierele din Europa rămân cu foarte mulți platani și atunci îi vând foarte ieftin la români, pentru că ei au această idee că platanul are o mulțime de probleme. În general, există pe site-ul primăriilor broșuri în care ți se explică de ce nu mai plantează platani din foarte multe motive, unul dintre ele fiind tigrul platanului, care de fapt este o căpușă cu aripi și care poate produce multe probleme pentru sănătatea populației.

Mai are și lemnul foarte casant și se rup ramurile încă din tinerețe și este o idee proastă să pui un astfel de arbore pe aliniamente și să-i conduci ramurile în lateral, cum se face la noi.

Nu în ultimul rând, un lucru despre care la noi se vorbește foarte puțin, pentru că nu se fac cercetări în acest sens, este cancerul platanului, care este determinat de o ciupercă. În momentul în care ciuperca ajunge să afecteze un exemplar, în maxim 6 ani acela dispare. Practic noi plantăm la ora actuală niște arbori care nu au nicio șansă de supraviețuire.

Și nu este singura specie. La fel se întâmplă din multe puncte de vedere cu mesteacănul, teiul. Vă puteți uita la ce se plantează în București la ora actuală și sunt exact speciile care în străinătate nu se mai plantează, motiv pentru care au devenit foarte ieftine și sunt vândute la români ca să nu fie aruncate în tocătorul de lemne.

Parisul, Viena, Berlinul au politica de a planta o paletă cât mai diversă de arbori

Ce specii ar fi recomandate pentru București?

Pentru acest răspuns ar trebui să avem Registrul Verde. Pentru că, în principiu, te poți gândi la foarte multe specii, de exemplu stejarul roșu american, care este o specie extrem de rezistentă la poluare, dar problema este că atunci când plantezi mai mult de 20% din efectivul de arbori dintr-o anumită specie, riști să pierzi foarte mult în momentul în care se instalează o boală sau un dăunător și îți decimează populația respectivă.

Dacă am avea Registrul Verde, am putea să vedem și ce ar trebui să plantăm, să ne facem o estimare în acest sens. Neavând această informație, câți arbori din fiecare specie avem și mai ales unde sunt poziționați, nu avem cum să spunem precis.

Parisul, Viena, Berlinul ce plantează?

Parisul, Viena, Berlinul și alte orașe din vest au politica de a planta o paletă cât mai diversă de arbori pentru că în afară de ceea ce ce numește globalizarea bolilor și a dăunătorilor care creează foarte multe probleme, mai este și un aspect care ține de încălzirea globală. Se pune problema nu numai ce plantezi, ci și ce se mai prinde. Și atunci, sunt niște plantații experimentale în care, de fapt, încearcă să vadă ce va rezista. Din câte înțeleg din conferințele la care particip, speciile încep să migreze către nord, sunt din ce în ce mai puține specii care pot fi plantate în sudul Europei și în zona centrală pentru că a apărut încălzirea globală și arborii fiind foarte inteligenți, încearcă să supraviețuiască. Pe scurt, în anumite zone nu mai vegetează și își trimit semințele către nord, viețuiesc mai sus față de paralela 45..