De ce contează avizele Comisiei de la Veneția pentru România. Câteva opinii relevante pentru statul de drept

Comisia de la Veneția a emis luni două rapoarte privind modificări aduse legilor justiției, pe de o parte, și codului penal și codului de procedură penală, pe de altă parte, din România, după ce a fost sesizată în acest sens de Adunarea Parlamentară a Comisiei Europei, la inițiativa celor din PNL. Ambele recomandă o serie întreagă de modificări asupra acestor legi, precum și mai multă transparență și o dezbatere mai largă și mai eficientă.

Pe de altă parte, avizele emise de comisie sunt consultative, iar cei din PSD deja au anunțat că nu vor renunța la Secția specială de investigare a magistraților, așa cum recomanda Comisia, și că vor ține cont în primul rând de deciziile Curții Constiuționale.

Deși sunt consultative, avizele acestei comisii – care a fost înființată în 1990, are 60 de state membre și se numește de fapt Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept – cântăresc destul de greu. Comisia Europeană(CE) a transmis luni, după publicarea celor două opinii, că în analiza din raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în cazul României, din data de 13 noiembrie, se va ține cont și de aceste două avize.

CE a recomandat în mod clar autorităților din România să țină cont de aceste recomandări, legând practic MCV și măsurile pe care CE le poate lua în privința acestuia de disponibilitatea celor din PSD-ALDE de a respecta aceste indicații.

„Am luat cunoștință în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneția pe Codurile Penale și Legile Justiției. Solicităm autorităților din România să le ia în considerare. După cum a declarat și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans în cadrul dezbaterii Parlamentului European: <În timp ce vom continua să dialogăm cu autoritățile române, în spiritul cooperării și în contextul Mecanismului de Verificare și Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la Legile justiției, Codurile penale și la Legile privind conflictul de interese și combaterea corupției nu țin cont de aceste preocupări>”, precizează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în răspunsul transmis la solicitarea Mediafax.

O altă consecință a acestor avize se reflectă pe plan intern. Imediat după publicarea acestora, președintele Klaus Iohannis a invitat la consultări, la Palatul Cotroceni, toate partidele parlamentare, pe tema justiției. Înainte ca documentele să fie publicate, vineri, atunci când Comisia a transmis un comunicat de presă, șeful statutului a cerut demisia ministrului Justiției Tudorel Toader.

Acestea nu au fost primele avize pe care Comisia de la Veneția le-a emis în cazul României, ci avizele 12 și 13. Primul a fost în 1997 și a vizat legea privind restructurarea ministerelor din România. Au urmat în anii 2000 – legea privind finanțarea partidelor (2000), propunerea de revizuire a Constituției din 2001, legi privind sprijinul pentru românii de peste hotare sau pentru statutul minorităților, iar în 2006, pentru cele două propuneri de modificare a Legii Curții Constituționale.

După 6 ani, în 2012, Comisia de la Veneția a fost solicitată, de către secretarul general al Consiliului Europei și apoi chiar de către premierul de atunci Victor Ponta, să emită cu privire la „compatibilitatea cu principiile constituționale și cu statul de drept a acțiunilor întreprinse de Guvernul și Parlamentul României cu privire la alte instituții ale statului.”

Concret, în acea perioadă, în România avusesera loc, în decursul a trei zile, evenimente politice majore pe bandă rulantă. A fost revocat Avocatul Poporului. Au fost revocați Vasile Blaga și Roberta Anastase de la conducerile celor două camere ale parlamentului, a fost schimbată legea CCR, a fost suspendat președintele Traian Băsescu și apoi s-a organizat referendum de demitere. Atunci, Comisia de la Veneția a concluzionat astfel: „aceste măsuri, luate atât individual cât și în ansamblu, sunt problematice din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept. Evenimentele și diversele declarații demonstrează o lipsă îngrijorătoare de respect în rândul reprezentanților instituțiilor statului față de statutul altor instituții ale statului, inclusiv față de CCR.” Atunci, Comisia a recomandat o serie de modificări în Constituția României.

Comisia de la Veneția a dat apoi, în 2014, un aviz privind propunerea de revizuire a Constituției din 2013, la solicitarea lui Victor Ponta. În acea opinie, Comisia a urmărit dacă România a ținut cont de recomandările făcute în 2012.

Au urmat apoi, în 2017, opinia pe Ordonanța privind asociațiile și fundațiile și cele două opinii de luni.

Comisia este organ consultativ al Consiliului Europei, iar membrii acesteia sunt, teoretic, experți independenți în dreptul constituțional. Rolul său este de a oferi consultanță juridică statelor sale membre și, în special, de a ajuta statele care doresc să alinieze structurile lor juridice și instituționale la standardele europene și experiența internațională în domeniile democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Potrivit site-ului oficial, reprezentanții României în cadrul Comisiei sunt Tudorel Toader, în prezent ministrul Justiției, și Bogdan Aurescu, consilier prezidențial, membru supleant. Într-un mesaj ciudat publicat pe pagina sa de Facebook, luni, Toader a spus că tocmai această calitate de membru al Comisiei nu îi permite să se exprima în numele Guvernului: „Raspuns pentru cei ce nu vor sa inteleaga: Un membru titular al Comisiei de la Venetia nu poate sa vorbeasca in numele Guvernului din care, eventual face parte – in caz contrar, ar participa intr-o dubla calitate ! PS: mesajul va fi sters peste o ora !”

Citește aici despre raportul privind legile justiției

Citește aici despre raportul privind codul penal și codul de procedură penală