Sari direct la conținut

De ce nu merge asa cum ar trebui absorbtia fondurilor europene?

Contributors.ro
Lucian Pintilie, Foto: Arhiva personala
Lucian Pintilie, Foto: Arhiva personala

Romania este, din 2007, parte a Comunitatii Europene. In aceasta calitate are acces la fondurile puse la dispozitie pentru sustinerea diferitelor programe europene, inclusiv cele destinate eliminarii discrepantelor dintre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale Europei. In continuare ma voi referi la fondurile destinate cercetarii, pentru ca lucrez in cercetare si cunosc destul de bine situatia din acest domeniu. Exista doua cai principale prin care se pot accesa fonduri europene pentru cercetare: 1) fondurile structurale (FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM), prin Programul Operational Competitivitate (POC)- Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor (sunt puse la dispozitie aproape 1 miliard de euro, vezi http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014) 2) programul cadru Orizont 2020 si alte programe similare finantate de catre Comisia Europeana, pentru care Romania plateste cotizatii anuale de circa 75,5 milioane lei (echivalentul a circa 16,5 milioane euro, vezi http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/buget-mci-2017.pdf). Merita mentionat faptul ca tot ceea ce tine de finantarile din fonduri structurale este organizat si monitorizat de catre noul Minister al Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management si Organismele Intermediare infiintate pe langa alte Ministere, inclusiv la Ministerul Cercetarii si Inovarii (MCI), in timp ce relatia cu programul Orizont 2020 sau alte programe similare este gestionata de catre Directia Relatii Internationale si Europene din cadrul MCI, existand inclusiv un Oficiu Roman pentru Stiinta si Tehnologie (ROSTeu) la Bruxelles.

In cadrul POC au fost lansate in 2015 competitii pentru mai multe tipuri de proiecte, unele destinate mediului privat altele destinate institutiilor de cercetare de drept public. Ma voi referi doar la cele din urma, respectiv la proiecte pentru: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității (tip-E); Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități (tip-F); Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (tip-G). Rezultatele la aceste competitii au fost facute publice la finalul anului 2015 dar contractarea si demararea proiectelor a fost posibila abia in august-septembrie 2016. Daca in ceea ce priveste proiectele de tip F, pentru infrastructuri de cercetare, modul de derulare era relativ bine cunoscut, ele fiind similare proiectelor POS-CCE pentru infrastructuri din ciclul anterior de fonduri structurale (2007-2013), celelalte doua tipuri de proiecte reprezinta instrumente noi de finantare. Cele de tip E sunt destinate atragerii de cercetatori experimentati din strainatate pentru a lucra in institutii de cercetare din tara, iar cele de tip G sunt destinate intaririi relatiilor dintre institutii de cercetare si mediul economic, facilitand accesul firmelor la infrastructuri performante de cercetare si transferul rezultatelor cercetarii aplicative catre piata. Evident ca, la inceput, toata lumea s-a bucurat de aceste instrumente, gandind ca este o ocazie buna pentru a deschide noi directii de cercetare sub supravegherea unor oameni de stiinta cu reputatie recunoscuta international, sau de a stabili legaturi trainice, benefice de ambele parti, cu mediul privat. Bucuria insa nu a durat mult si au inceput sa apara surprizele privind implementarea si monitorizarea.

Citeste articolul integral si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro