De ce nu merge asa cum ar trebui absorbtia fondurilor europene?

Romania este, din 2007, parte a Comunitatii Europene. In aceasta calitate are acces la fondurile puse la dispozitie pentru sustinerea diferitelor programe europene, inclusiv cele destinate eliminarii discrepantelor dintre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale Europei. In continuare ma voi referi la fondurile destinate cercetarii, pentru ca lucrez in cercetare si cunosc destul de bine situatia din acest domeniu. Exista doua cai principale prin care se pot accesa fonduri europene pentru cercetare: 1) fondurile structurale (FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM), prin Programul Operational Competitivitate (POC)- Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltarii afacerilor (sunt puse la dispozitie aproape 1 miliard de euro, vezi http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014) 2) programul cadru Orizont 2020 si alte programe similare finantate de catre Comisia Europeana, pentru care Romania plateste cotizatii anuale de circa 75,5 milioane lei (echivalentul a circa 16,5 milioane euro, vezi http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/buget-mci-2017.pdf). Merita mentionat faptul ca tot ceea ce tine de finantarile din fonduri structurale este organizat si monitorizat de catre noul Minister al Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management si Organismele Intermediare infiintate pe langa alte Ministere, inclusiv la Ministerul Cercetarii si Inovarii (MCI), in timp ce relatia cu programul Orizont 2020 sau alte programe similare este gestionata de catre Directia Relatii Internationale si Europene din cadrul MCI, existand inclusiv un Oficiu Roman pentru Stiinta si Tehnologie (ROSTeu) la Bruxelles.

In cadrul POC au fost lansate in 2015 competitii pentru mai multe tipuri de proiecte, unele destinate mediului privat altele destinate institutiilor de cercetare de drept public. Ma voi referi doar la cele din urma, respectiv la proiecte pentru: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității (tip-E); Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/ universități (tip-F); Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (tip-G). Rezultatele la aceste competitii au fost facute publice la finalul anului 2015 dar contractarea si demararea proiectelor a fost posibila abia in august-septembrie 2016. Daca in ceea ce priveste proiectele de tip F, pentru infrastructuri de cercetare, modul de derulare era relativ bine cunoscut, ele fiind similare proiectelor POS-CCE pentru infrastructuri din ciclul anterior de fonduri structurale (2007-2013), celelalte doua tipuri de proiecte reprezinta instrumente noi de finantare. Cele de tip E sunt destinate atragerii de cercetatori experimentati din strainatate pentru a lucra in institutii de cercetare din tara, iar cele de tip G sunt destinate intaririi relatiilor dintre institutii de cercetare si mediul economic, facilitand accesul firmelor la infrastructuri performante de cercetare si transferul rezultatelor cercetarii aplicative catre piata. Evident ca, la inceput, toata lumea s-a bucurat de aceste instrumente, gandind ca este o ocazie buna pentru a deschide noi directii de cercetare sub supravegherea unor oameni de stiinta cu reputatie recunoscuta international, sau de a stabili legaturi trainice, benefice de ambele parti, cu mediul privat. Bucuria insa nu a durat mult si au inceput sa apara surprizele privind implementarea si monitorizarea.

Citeste articolul integral si comenteaza pe Contributors.ro

De ce nu merge asa cum ar trebui absorbtia fondurilor europene?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”