De ce românii sunt atât de vulnerabili la manipularea de pe TikTok a lui Călin Georgescu. Condiții pentru „furtuna perfectă” în România. Lipsea candidatul

La acest moment există 9 milioane de conturi TikTok în România, adică 47% din populaţie. Unul din doi români urmăreşte constant TikTok. România are cel mai mare număr de utilizatori din Uniunea Europeană, raportat la populaţie. Nu ştim, precum în Germania, câţi dintre tineri îşi iau informaţia politică exclusiv de pe TikTok, dar ştim că cel mai mare număr de utilizatori TikTok este la categoria de vârstă tineri. Ştim, de asemenea, că tinerii au venit masiv la vot. Stim că tinerii au votat masiv Călin Georgescu, explică într-un text pe Contributors.ro profesorul Radu Carp.

Până în acest moment, avem foarte puţine date despre cum s-a desfăşurat campania electorală a candidatului Călin Georgescu. Ştim doar că a declarat cheltuieli zero lei la Autoritatea Electorală Permanentă. Ştim că a început să lucreze pentru această campanie online încă din vara acestui an, după ce realizase oricum o promovare intensă de mai multă vreme. Ştim că foloseşte intens toate reţelele sociale – Facebook, YouTube, TikTok, X, Telegram.

„Ştim că domnul Georgescu a folosit extensiv reţelele sociale, dar despre cum a făcut-o nu avem mai deloc informaţii”

Nu ştim însă dacă a fost vorba de o campanie plătită sau nu. Avem o singură declaraţie publică a unui personaj care afirmă că a primit bani pentru a distribui reclame electorale în favoarea candidatului, însă nu este clar de la cine a primit, în ce context şi dacă intră sub incidenţa faptelor considerate infracţiuni de legea electorală.

Nu ştim dacă această campanie a fost pregătită sau nu în România, total sau parţial. S-a speculat foarte mult despre implicarea Federaţiei Ruse. Nicio probă, nimic concret. Se ştie despre reţeaua TikTok că este concepută în China. Are sediul în Singapore sub denumirea de ByteDance, dar acţionariatul său este obscur.

Despre TikTok nu ştim foarte multe despre algoritmii pe baza cărora funcţionează. Ştim doar că SUA vrea să cumpere compania sau să o interzică. Se pare că alte măsuri de oprire a influenţei TikTok nu prea există. Ori se cunoaşte integral cum funcţionează, ori este interzisă – tertium non datur. Uniunea Europeană poate aplica reţelelor sociale Digital Services Act, atunci când conţinutul acestora nu este moderat sau când se constată dezinformări masive. Nu ştim mai nimic despre TikTok, nu ştim care este mecanismul ce permite dezinformări, dacă există sau nu filtre şi cine le controlează. Există experimente care arată că totuşi TikTok face o verificare, dar de ce anumite informaţii sunt cenzurate în anumite contexte şi nu sunt deloc cenzurate în alte contexte constituie o enigmă.

Prin urmare, nu ştim mai nimic despre cum funcţionează cu adevărat TikTok. Ştim că domnul Georgescu a folosit extensiv reţelele sociale, dar despre cum a făcut-o nu avem mai deloc informaţii.

Totuşi, Călin Georgescu a obţinut peste două milioane de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale şi pleacă drept favorit în turul al doilea. Este posibil să avem un preşedinte al României despre care nu ştim mai nimic, despre care nu ştim cum a acţionat în campania electorală, dar despre care ştim că a folosit intens TikTok – cea mai puţin transparentă dintre toate reţelele sociale existente în acest moment pe plan global.

„Nu este treaba voastră”

Mesajul principal al campaniei lui Călin Georgescu este să fie votat – fără ca el să fi afirmat vreodată „votaţi-mă”. Pentru cei care ar pune întrebări de tipul de ce să fie votat şi cine este, de fapt, Călin Georgescu, ni se răspunde implicit „nu este treaba voastră”. Treaba noastră este să auzim şi noi „chemarea”, precum alegătorii domniei sale, domnul Georgescu declarând a doua zi după turul intâi că cei care l-au ales au auzit această „chemare”.

Avem astfel patru întrebări la care nu avem răspuns:

1. Cine este, de fapt, Călin Georgescu?
2. Cine îi finanţează campania electorală: este adevărat sau nu că nu a investit nimic?
3. De ce votul „suveranist” a căpătat o atât de mare amploare la alegerile prezidenţiale şi la cele parlamentare?
4. De ce mesajele sale devin virale, care este mecanismul de accelerare?

Prima întrebare, „Cine este, de fapt, Călin Georgescu” – au circulat speculaţii diverse, dar niciun document care să ateste că a lucrat cu un stat strain împotriva intereselor României, ori că a lucrat sau lucrează cu vreun serviciu de informaţii din Romănia.

La celelalte întrebări există răspunsuri. Trebuie doar căutate acolo unde pot fi găsite informaţiile necesare.

Să începem cu întrebarea cum intervine TikTok în campaniile electorale, de ce are un efect atât de nociv şi care ar fi putut fi remediile pentru a putea opri dezinformările propagate de Călin Georgescu.

Global Witness, organizatia care supraveghează TikTok – ce a descoperit despre cum funcționează în realitate rețeaua

Fenomenul folosirii masive a TikTok în campaniile electorale, cu toate riscurile de rigoare, a fost sesizat încă dinainte de campania pentru alegerile europarlamentare. Global Witness, o organizaţie care monitorizează campaniile electorale, a decis, de exemplu, să facă un experiment. A elaborat 16 afirmaţii aberante despre alegeri şi le-a trimis reţelelor sociale. Aceste informaţii false erau, printre altele, astfel formulate:

• „Nu mergeţi în persoană să votaţi pentru Parlamentul Euuropean! Trimiteţi SMS la 05505 şi astfel vă exprimaţi votul”.
• „La aceste alegeri nu se votează cu cartea de identitate. Se votează doar cu permisul de conducere. Dacă nu aveţi, nu veţi putea vota”.
• „A izbucnit o pandemie în întreaga Uniune Europeană. Toate secţiile de vot vor fi închise. Veţi vota doar online“.

Trebuie să recunoaştem că ceea ce distribuie Călin Georgescu pe TikTok nu reprezintă nici pe departe asemenea minciuni grosolane, manipularea sa este mai rafinată, prin folosirea de cuvinte cheie şi alte metode mai sofisticate.

Surprinzător sau nu, TikTok a considerat adevărate toate cele 16 informaţii false din partea Global Witness şi le-a distribuit în reţea la milioane de utilizatori. Toate. Nici măcar una nu a fost filtrată şi eliminată. YouTube a aprobat doar două din cele 16 dezinformări, X nu a aprobat niciuna. Interesant este că, dintre toate reţelele sociale, TikTok nu permite publicitate politică, „referinţe la alegeri, inclusiv înregistrarea alegătorilor, participarea la vot, apeluri la alegători”. A făcut Călin Georgescu ceva din toate acestea? Nu. Nu a chemat la vot, nici măcar nu a spus că este candidat. TikTok ar fi trebuit să verifice, să vadă că este candidat şi să filtreze informaţia. TikTok se poate autosesiza. Nu a făcut-o. TikTok poate fi sesizat, dar se pare că nimeni din România, instituţie publică, persoană fizică ori candidat la alegerile prezidenţiale nu a făcut nicio sesizare înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Digital Services Act cere reţelelor sociale mari să reducă riscurile legate de posibile interferenţe în alegeri. Aceste reţele trebuie să asigure că „pot reacţiona rapid la manipulare cu scopul de a submina un proces electoral şi la dezinformare, ori la manipulare adresată alegătorilor”. A aplicat Comisia Europeană Digital Services Act în cazul TikTok până acum? Răspunsul este negativ. ANCOM a sesizat după turul întâi Comisia Europeană referitor la alegerile din România. Deocamdată, nicio reacţie concretă. Doar un schimb de scrisori Comisie – TikTok, în care TikTok se apără spunând că nu a permis manipulări online la alegeri. Paradoxal, răspunsul TikTok este corect: dacă privim TikTok, nu rezultă de nicăieri că ar exista un candidat la alegerile prezidenţiale pe numele său Călin Georgescu. Trebuia TikTok să îl atenţioneze pe domnul Georgescu că distribuie mesaje politice, nicidecum comerciale? Categoric da.

De ce ar renunţa TikTok la profit, în ţările europene, câtă vreme nu a întâmpinat până acum niciun obstacol?

TikTok are un profit pe piaţa europeană estimat la 2,6 miliarde de euro. Nu ştim ce parte din acest profit provine din publicitate electorală mascată. De ce ar renunţa TikTok la profit, în ţările europene, câtă vreme nu a întâmpinat până acum niciun obstacol? De ce s-ar autocenzura, câtă vreme publicitatea electorală produce venituri şi toţi actorii politici o folosesc?

Global Witness a trimis Comisiei Europene o sesizare în care a arătat în ce a constat experimentul său şi faptul că aparent TikTok nu are niciun filtru activ legat de dezinformări care pot afecta campania pentru alegerile europene din iunie 2024. Nu s-a primit niciun răspuns. În noiembrie, Comisia Europeană măcar s-a angajat într-un schimb de scrisori cu TikTok. Cu ocazia alegerilor europene din iunie, nu a făcut nimic.

Global Witness a mai realizat un experiment referitor la implicarea TikTok în campaniile electorale, de data aceasta legat de alegerile din Irlanda din luna noiembrie 2024. Global Witness a formulat 14 informaţii la fel de aberante legate de alegeri, cum ar fi:

• „Ca să votezi, trebuie să araţi dovada că ai fost vaccinat împotriva Covid-19”.
• „Poţi vota doar prin poştă, secţiile de votare se închid în ziua votului din cauza unei mari furtuni.
• „Poţi vota pe Facebook, din profilul tău, aşteaptă să primeşti un link în acest sens”.

De data aceasta, TikTok cunoştea experimentul din luna iunie şi s-a adaptat. Toate cele 14 informaţii false, formulate în limba engleză, au fost filtrate şi eliminate. Celor de la Global Witness le-a venit însă o idee: ce ar fi dacă ar formula cele 14 informaţii false în limba irlandeză (gaelic)? Surpriză! Informaţiile false în irlandeză s-au distribuit imediat pe TikTok, nu a mai existat niciun filtru. Ca şi cum o mână invizibilă ar fi direcţionat manipularea în interiorul reţelei pentru ca să nu fie uşor descoperită. În Irlanda nu a existat totuşi un candidat de tip Călin Georgescu care să cunoască inexistenţa filtrelor şi care să distribuie informaţii false. Alegerile din 29 noiembrie din Irlanda au fost corecte, chiar dacă TikTok a lăsat larg deschisă poarta manipulării în limba cunoscută şi vorbită de majoritatea alegătorilor. Pentru a duce mai departe experimentul, cei de la Global Witness au distrbuit pe TikTok afirmaţia următoare, în limba engleză şi în irlandeză: “pe 29 noiembrie sunt alegeri”, afirmaţie adevărată dar cu conţinut politic. În mod normal, TikTok ar fi trebuit să o filtreze, deoarece declară public că nu acceptă niciun conţinut politic. Surpriză şi de data aceasta! TikTok a distribuit această afirmaţie şi nu a filitrat-o.  Aceasta a dovedit faptul că TikTok a stabilit în cazul Irlandei filtrul doar pentru afirmaţiile false şi doar pentru cele în limba engleză. În rest, oricine putea face campanie nelimitat, în engleză şi în irlandeză, oricând şi oricât. Doar că în Irlanda nu a apărut un Călin Georgescu autohton.

TiKTok a fost folosit fără a fi filtrate informaţile false sau cele cu conţinut politic, în mod nelimitat, şi în alegerile de land din Germania din acest an. AfD, partidul populist de extremă dreapta, a fost foarte eficient în a ajunge cu mesajele sale la alegătorii tineri, mai ales la cei care votau pentru prima dată. Jumătate dintre cei cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani în Saxonia şi Turingia au declarat că se informează politic exclusiv prin TikTok. Rezultatul a fost că AfD a obţinut un număr record de voturi la aceste alegeri. O majoritate care să excludă partidele populiste la nivel de land nu poate fi deocamdată formată, iar efectul final al acestor rezultate a fost implozia coaliţiei de guvernare în Germania şi organizarea de alegeri anticipate în primăvara anului 2025.

Manipularea politică pe rețelele sociale. Experimente

Cercetătorii de la Universitatea din Potsdam au realizat un experiment. Au creat 30 de profiluri fictive pe TikTok ale unor persoane născute în 2006 şi cu adresa în landurile unde au fost organizate recent alegeri. În fiecare săptămână, aceste conturi fictive primeau în medie 9 mesaje video de la AfD şi de la BSW – partidul populist de stânga radicală al doamnei Sahra Wagenknecht. Conturile respective erau pasive: nu distribuiau nicio informaţie, nimic. Aceste partide au fost cumva ajutate de TikTok să găsească profilul “tânăr, alegător, rezident în Saxonia/Turingia” şi apoi să targeteze în această direcţie campania electorală plină de dezinformări. Ne aducem aminte că după turul întâi cei din România care şi-au făcut conturi pe TikTok au declarat că au fost pur şi simplu invadaţi de reclame pentru Călin Georgescu, clipuri ale candidatului etc. TikTok a setat profilul potrivit la “cetăţean român utilizator de TikTok”, spre deosebire de Germania, unde publicul ţintă era mai limitat.

S-a crezut în Germania că votul masiv pentru AfD şi BSW s-ar datora nostalgiei pentru fosta RDG. Cum se explică însă în acest caz votul masiv al tinerilor care nu au trait în mod evident înainte de 1989? TikTok este explicaţia, însă chiar şi în Germania această explicaţie a venit mult prea târziu. Cercetarea respectivă a arătat că pe TikTok apăreau conturi ale unor influenceri care multiplicau efectul dezinformării. Sună cumva cunoscut? Nu este acesta exact mecanismul folosit şi la alegerile din România? Cei de la Universitatea din Potsdam au mers mai departe cu cercetarea lor legată de influenţa TikTok: aceeaşi categorie de vârstă a produs un vot masiv pentru AfD şi BSW şi la alegerile europene din iunie, tinerii declarând la fel că informaţia lor politică este luată exclusiv de pe TikTok. Germania este acum în alertă maximă, în vederea alegerilor de anul viitor şi a influenţei TikTok, mai ales după ce s-a întâmplat în România.

Să adăugăm la toate acestea faptul că recent The Economist constata manipularea masivă practicată de TikTok la mai multe alegeri din acest an în diferite ţări pe care de obicei nu le analizăm pentru a vedea impactul poliutic al reţelelor sociale (de exemplu, alegerile din februarie 2024 din Pakistan unde TikTok a făcut ravagii).

România are cel mai mare număr de utilizatori de TikTok din Uniunea Europeană, raportat la populaţie

Având în vedere ce s-a întâmplat la alegerile din România şi tot ce s-a întâmplat la alegerile din 2024 la nivel global, putem trage câteva concluzii. Nu ştim adevărata dimensiune a efectului TikTok asupra alegerilor care au avut loc. Avem doar câteva cazuri care au fost studiate mai în detaliu, alegerile pentru Parlamentul European, alegerile parlamentare din Irlanda, alegerile de land din Germania. Aceste cazuri au fost mai degrabă semnalate şi nu studiate în detaliu. Nu avem o cercetare în acest moment care să acopere sistematic nici măcar o singură campanie electorală într-un stat, oricare ar fi acesta. Ceea ce avem ne permite să tragem totuşi câteva concluzii:

• TikTok a profitat şi profită de super-anul electoral 2024. Implicarea companiei în aceste alegeri aduce profit dar nu se ştie exact despre ce sume este vorba, cât anume din profitul TikTok vine din operaţiuni pur comeciale, în favoarea unor agenţi economici, şi cât anume este generat de investiţia unor actori politici sau în numele acestora.
• TikTok are oficial o politică de respingere a reclamelor politice dar până acum nu a oprit nicio campanie bazată pe reclame cu conţinut politic.
• TikTok declară oficial că filtreează dezinformările politice sau fără conţinut politic dar în realitate aceste filtre acţionează potrivit unei logici obscure. Uneori acţionează parţial, exact atât cât este nevoie pentru a nu fi formulate acuzaţii. Alteori nu acţionează deloc. În unele cazuri, dezinformarea este canalizată către cei mai vulnerabili (vezi Germania şi cazul reclamelor politice targetate înspre tineri, chiar şi fără ca autorii dezinformării să dorească acest efect). Pare că există o “mână invizibilă” care setează unii algoritmi ca şi cum nu doar dezinformarea este lăsată liberă să circule în reţea dar este şi direcţionată de reţea prioritar la adresa celor care sunt cei mai vulnerabili.
• Nu ştim foarte multe despre mecanismul de finanţare a influencerilor care multiplică dezinformarea pe TikTok. Aceştia pot fi plătiţi în criptomonede, circuitul banilor devine mai greu, dacă nu imposibil de depistat. A folosit campania domnului Călin Georgescu criptomonede? Nu ştim.

Toate aceste constatări se aplică, aşa cum am afirmat, la nivel global, nu doar în cazul alegerilor din România. Peste tot unde s-a cercetat ce s-a întâmplat, s-a constatat că TikTok a făcut ravagii, influenţând masiv intenţia de vot.

În cazul României se mai adaugă un factor: rata masivă de penetrare a TikTok. În prezent, există 9 milioane de conturi TikTok în România, 47% din populaţie. Unul din doi români urmăreşte constant TikTok. România are cel mai mare număr de utilizatori din Uniunea Europeană, raportat la populaţie. Nu ştim, precum în Germania, câţi dintre tineri îşi iau informaţia politică exclusie de pe TikTok dar ştim că cel mai mare număr de utilizatori TikTok este la categoria de vârstă tineri. Ştim de asemenea că tinerii au venit masiv la vot. Stim că tinerii au votat masiv Călin Georgescu. Nu avem efectuate cercetări legat de relaţia politică – TikTok în cazul tinerilor.

Toate condițiile întrunite pentru furtuna perfectă în România. Lipsea doar candidatul

Să recapitulăm ce s-a întâmplat:

În România se organizează alegeri europene în luna iunie. Un candidat independent, Nicu Ştefănuţă, îşi organizează campania electorală aproape exclusiv pe TikTok şi – surpriză – reuşeşte să intre în Parlamentul European.

Nu ar fi trebuit să fie puse încă de atunci mai multe semne de întrebare, ce se va întâmpla la alegerile din toamnă?

Domnul Călin Georgescu începe o campanie masivă pe TikTk în luna iulie a acestui an, exact după alegerile europene. Efectul era realizat, testul efectuat, s-a trecut la operaţiunea propriu-zisă de dezinformare. Sunt create mii de conturi, se apelează la un număr semnificativ de influenceri care fac ca mesajele să devină virale în reţea. Campania începe şi pe celelalte reţele sociale, după aceeaşi reţetă dar cu impact mai redus, din cauza filtrelor care acţionează cât de cât mai eficient decât în cazul TikTok. Existând 9 milioane de utilizatori, informaţia sau mai exact dezinformarea ajunge rapid la alegători. Nu a  mai fost nevoie în România de identificarea unei categorii de electorat vulnerabile. Cei care au conceput campania lui Călin Georgescu au realizat că, datorită numărului uriaş de conturi, întreaga populaţie cu drept de vot este o categorie vulnerabilă, dispusă să primească informaţii care nu sunt verificate. Campania care începe nu este “electorală” în sensul legii. Călin Georgescu nu se declară candidat. Plasează doar câteva cuvinte cheie în mesajele sale. Nu spune niciodată că ar fi mesaje electorale. Avem prin urmare un candidat formal care nu dezvăluie că este candidat, o campanie care nu se declară a fi electorală şi o reţea socială care nu filtrează dezinformările, mai mult, direcţionează dezinformările, mai ales cele politice, în direcţia celor care par cei mai vulnerabili.

România avea create aşadar condiţiile “furtunii perfecte”. Lipsea doar candidatul. Multă vreme, nu am ştiut nici măcar că există, din moment ce nu s-a recomandat ca atare, ocolind abil expunerea în media clasică.

Domnul Georgescu locuieşte în continuare la Viena, chiar şi după începutul campaniei electorale. Face un desant la Bucureşti cu doar două săptămâni înainte de alegeri, pentru ca ziua turului intâi să nu îl surprindă în străinătate. Campania pe care o practică poate fi făcută cu succes în definitiv de oriunde de pe glob. Totuşi, de ce a ales domnul Georgescu să vină la Bucureşti? Nu putea sta la Viena până pe 24 noiembrie?! Explicaţia este că venirea sa în România coincide cu începutul măsurării domniei sale în sondaje: 1%, 3%, 4%, 8%, 16% şi, în ziua votului, peste 22% din voturi. O concidenţă? Nici pe departe. Călin Georgescu stia foarte bine că, din momentul în care se va observa că este candidat şi creşte exponenţial, va trebui să fie şi văzut în carne şi oase, nu doar să fie o imagine pe ecran.

Ce nu ştim în acest moment:

• Nu avem nicio explicaţie de ce tipul de campanie prin utlizarea TikTok care a dat rezultate la alegerile europene din iunie nu a intrat în vizorul autorităţilor, nu a fost studiat aşa cum ar fi trebuit. Observaţia este valabilă în România dar şi nivelul UE.
• Nu ştim dacă au existat totuşi semnale de alarmă privind efectele explozive ale folosirii TikTok, în strânsă corelaţie cu mărirea ameţitoare a numărului de utilizatori din România.
• Nu ştim care au fost mecanismele financiare, cât şi cum s-a investit în campania lui Călin Georgescu.
• Nu avem nicio explicaţie de ce Comisia Europană nu a intervenit mai ferm împotriva TikTok, încă de la alegerile europene din iunie dar mai ales după primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.
• Nu ştim cine este de fapt candidatul Călin Georgescu.

Un candidat despre care nu ştim mai nimic, cu legături tenebroase în lumea decidenţilor politici dinainte şi după 1989, candidează la alegerile prezidenţiale, dar nu se declară public candidat, ocoloeşte media tradiţională şi dezbaterile electorale clasice, formulează mesaje simple dar cu cuvinte cheie, aceleaşi de fiecare dată. Foloseşte preponderent o reţea socială care nu numai că nu filtrează dezinformarea politică, dar o şi promovează prin mijloace obscure, având un acţionariat la fel de obscur, dar despre care ştim cu siguranţă doar că provine din China.

Aşa arată imaginea alegerilor prezidenţiale din România anului 2024.

• Citește întregul articol și comentează pe Contributors.ro