O conferință anuală despre dezinformare, organizată de un ONG independent din Bruxelles, se află în mijlocul unui scandal internațional, după ce The Guardian și Politico au dezvăluit că administrația Trump a făcut presiuni asupra mai multor țări să-și retragă sponsorizarea, deoarece unele dintre paneluri tratează SUA ca pe „o amenințare” privind dezinformarea. Pentru că am participat la conferință, care a avut loc pe 7 și 8 octombrie la Vilnius, în Lituania, o să explic care sunt subiectele sensibile, care au pus SUA într-o lumină deloc măgulitoare.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Ce este Disinfo2026
Conferința Disinfo este un eveniment anual care se organizează din 2019 și la care participă membri ai societății civile, cercetători, oameni din tehnologie, jurnaliști, dar și mulți reprezentanți ai unor instituții publice și guverne din Europa și nu numai. Participarea la conferințele disinfo se face contra unei taxe, care anul acesta a fost între 150 și 390 euro, fără TVA.
Temele sunt legate de dezinformare, fake-news, inteligența artificială, iar scopul este ca participanții să dezvolte noi abilități în acest domeniu, intrând în contact direct cu persoane avizate (cercetători, factori de decizie etc).
Anul acesta evenimentul a avut loc la Vilnius și, potrivit organizatorilor de la EU DisInfo Lab din Bruxelles, a adunat peste 600 de participanți din mai mult de 50 de țări, printre care și România.
Încă de la început pot să spun că mi-a atras atenția faptul că au existat, într-adevăr, unele paneluri care tratau SUA ca pe o amenințare.
O judecătoare de la Curtea Penală Internațională, pe lista de sancțiuni a SUA
Kimberly Prost, la Disinfo2026, Vilnius, Lituania. FOTO: Gabriel Bejan / HotNews
De exemplu, chiar în deschiderea conferinței a fost invitată să vorbească judecătoarea Kimberly Prost de la Curtea Penală Internațională.
De naționalitate canadiană, Kimberly Prost a fost pusă în februarie 2025 pe lista de sancțiuni a SUA, prin ordin executiv semnat de președintele Trump. În total, din cei 18 judecători ai curții, 9 sunt sub sancțiuni americane. Ce înseamnă acest lucru? Kimberly Prost a povestit că, printre altele, și-a pierdut dreptul de a accesa orice serviciu furnizat de firmele americane, cum ar fi Google, Amazon, Apple. „Am ajuns acasă și Alexa (asistentul vocal de la Amazon) era moartă”, a povestit judecătoarea.
Mai grav este însă că nu mai poate plăti cu cardurile Mastercard sau Visa sau că unele companii europene, cum ar fi firma de asigurare Axa, s-au aliniat sancțiunilor SUA deși nu erau obligate să facă acest lucru.
Kimberly Prost spune că a ajuns pe lista de sancțiuni americane, deoarece a autorizat deschiderea unor anchete privind presupuse crime de război făcute de militari americani în Afganistan. Deși acest lucru s-a întâmplat în 2020, Trump a pus-o pe listă în februarie 2025, împreună cu ceilalți judecători ai Curții, care au lucrat la dosarele despre Gaza și Cisiordania.
Acuzația oficială a administrației Trump a fost de „folosirea justiției ca armă politică împotriva israelienilor și americanilor.”
Judecătoarea canadiană a explicat totuși că Curtea Penală Internațională este, de asemenea, o victimă a dezinformărilor, deoarece multă lume are impresia că „ar trage la răspundere statele”, pentru ce fac în străinătate. De fapt, CPI judecă doar indivizi pentru infracțiuni grave (genocid, crime împotriva umanității, etc) și o face doar când statele nu pot sau nu vor să-i ancheteze. Acest lucru „fără să interfereze deloc cu suveranitatea acestora de a-și judeca propriii cetățeni”, spune Kimberly Prost.
Cum au ajuns SUA pe „lista neagră” a manipulării informației alături de China sau Rusia
Adam Fivenson la Disinfo2026, Vilnius, Lituania. FOTO: Gabriel Bejan / HotNews
Dar un panel al Conferinței purta un titlul care nu lăsa loc de nicio interpretare:: „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, respingere”. „FIMI” este un concept din dezinformare care se traduce prin „Foreign Information Manipulation and Interference” (Manipularea Străină a Informațiilor și Ingerințe). În general, China și Rusia sunt incluse în spațiul european în categoria FIMI, nicidecum SUA.
Panelul a fost ținut de trei americani, dintre care unul era fost ofițer CIA: Alex Finley, de la „Center for Strategic Advantage”. Ca să fim onești, Alex Finley a vorbit mai ales despre războiul hibrid purtat de Rusia în Europa, de la racolarea unor ucraineni pentru sabotaje („pentru a se spune uite și ucrainenii sunt răi”), folosirea migrației sau plata directă a unor europarlamentari sau jurnaliști, care să lucreze în slujba Kremlinului.
Pe de altă parte, ceilalți doi speakeri, Adam Fivenson și Emerson Brooking, au explicat ce înseamnă, în opinia lor, că „SUA atacă Europa” din punct de vedere informațional (citatul îi aparține lui Alex Fiveson).
Înainte SUA finanța proiecte prin care „susținea voci independente care provocau puterea, acum susține proiecte care amplifică vocile aliaților politici pe subiecte cheie”, a explicat Alex Fiveson, de la Center for Security, Innovation & New Technology de la American University, cum s-a schimbat strategia americană față de Europa, după venirea lui Trump la putere.
Un exemplu concret dat de vorbitori a fost un proiect finanțat de Departamentul de stat, în valoare de 5 milioane de dolari, care are printre obiective organizarea de dezbateri în UE despre suveranitate națională, naționalism, migrație și „identitate occidentală”.
„Naționalismul este în opoziție cu democrația”, consideră Alex Fiveston.
„Europa poate evita greșelile pe care noi le-am făcut. Am luptat împotriva amenințărilor externe, dar am ignorat de ce oamenii erau vulnerabili la ele și de ce își pierd cetățenii încrederea în instituțiile lor democratice?”, a spus unul din vorbitorii acestui panel. Concluzia panel-ului a fost că țările europene trebuie să reziste interferențelor americane care vor să le influențeze politica internă.
Într-un alt panel, care se numea „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor din partea guvernului SUA”, am ascultat mărturiile a două femei din țări europene, reprezentantele unor ONG-uri, cărora li s-a interzis accesul în SUA și nu au înțeles niciodată de ce au fost sancționate. Una dintre acestea este Josephine Ballon, directoarea unei organizații germane HateAid, care luptă împotriva violenței digitale. Activista a povestit că în urma interdicției și-a pierdut și accesul la cardurile Visa și Mastercard, dar că reacția în Germania a fost una foarte pozitivă. Foarte mulți germani au donat pentru organizația ei după ce a fost sancționată de SUA.
Dar, totuși, conferința nu a fost despre SUA
Pe de altă parte, la conferință au fost prezenți foarte mulți americani, inclusiv din instituții publice care au vorbit despre teme legate de dezinformare, AI sau război hibrid. În cele două zile, au fost în jur de 50 de paneluri, ținute simultan în mai multe săli în hotelul Radisson Blu din Vilnius.
Am înțeles cu această ocazie ce fac diferite guverne din estul Europei pentru a face societățile mai reziliente în fața propagandei ruse sau cum trebuie adaptată legislația europeană, astfel încât inteligența artificială să nu ne afecteze integritatea cognitivă. Prima seară s-a terminat cu difuzarea filmului documentar care a luat Oscar în 2025, „Mr. Nobody against Putin”.
Ce s-a întâmplat în urma presiunilor americane
Potrivit The Guardian, în urma presiunilor administrației Trump, și-au retras sponsorizările la acest eveniment Ministerul Afacerilor Externe din Lituania, instituția similară din Canada, precum și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al Uniunii Europene. Purtătorul de cuvânt al acestei instituții, Christian Wigand, a confirmat că UE și-a retras sprijinul pentru această conferință, dar neagă că acest lucru ar fi urmarea unei presiuni americane, potrivit AFP. „Organizatorii acestei conferinţe au ales să prezinte anumite discuţii într-o manieră care nu corespunde poziţiilor oficiale ale UE”, s-a limitat Christian Wigand să spună.
Politico mai scrie că Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din mai multe țări europene, printre care și România, să exprime îngrijorările Washingtonului și să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferință sunt de acord cu caracterizarea SUA ca actor FIMI.
Totuși, am putut remarca, chiar în fruntea listei de sponsori ai conferinței, Ministerul Afacerilor Externe din Franța. În timp ce unii s-au retras, alții nu au fost acceptați, deși și-ar fi dorit să susțină evenimentul, după cum a spus chiar în deschiderea conferinței, gazda Diana Wallis, președinta organizației EU DisInfo Lab din Bruxelles. „Anul acesta nu am acceptat fonduri de la marile platforme”, a spus ea în aplauzele oamenilor din sală, referindu-se desigur, la platformelor de social-media. Poate de aici vine și o parte din supărare.
