De ce suportăm așa de greu căldura. Ce este „stresul termic” și care este diferența față de verile din trecut

Creșterea temperaturii medii globale combinată cu creșterea numărului de valuri de căldură și orașele pline de beton și asfalt creează un mediu greu de suportat pe timp de vară. Contează enorm de mult și stresul termic, iar o analiză Infoclima.ro arată de ce acesta este important și câte ore pe an este prezent în medie în România.

Când corpul uman nu poate menține o temperatură internă optimă din cauza condițiilor extreme din mediu înconjurător apare stresul termic. Acesta duce la diferite probleme de sănătate de la disconfort minor până la afecțiuni grave sau chiar deces. În ultimii ani, stresului termic a devenit o preocupare tot mai accentuată, în special în contextul valurilor prelungite de căldură care au afectat Europa.

Temperaturile extreme, nu doar că pun la încercare confortul nostru zilnic, dar au și un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării generale. Valori foarte ridicate ale temperaturii și valuri de căldură au fost observate și în trecut, însă ceea ce observăm acum este combinația dintre variabilitatea naturală și schimbările climatice.

Astfel, schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură, amplificând astfel riscurile asociate stresului termic.

Începând cu anul 1940, numărul de ore cu stres termic a crescut în aproape toate regiunile României, cu excepția regiunilor montane. În anumite regiuni, de exemplu, sudul României, această creștere este de 1,8 ore pe an în perioada 1940–2023.

Cele mai afectate regiuni din punct de vedere al stresului termic sunt sudul și vestul României. În aceste regiuni sunt observate valori medii anuale de peste 350 de ore cu stres termic (aproximativ două săptămâni pe an în medie). În celelalte regiuni ale României, cu excepția celor montane, sunt observate în medie mai puțin de 200 de ore pe an.

Stresul termic are un impact mai mare în orașe din cauza efectului de „insulă termică urbană”. Materialele de construcție precum betonul și asfaltul absorb și rețin căldura, iar lipsa vegetației împiedică răcirea naturală a aerului. Activitatea umană intensă și densitatea mare a populației contribuie suplimentar la creșterea temperaturilor. Acest fenomen duce la probleme de sănătate, afectează productivitatea muncii și crește costurile de răcire a locuințelor.

Stresul termic poate fi măsurat utilizând diferiți indici biometeorologici. UTCI (UniversalThermal Climate Index) este unul dintre indicii folosiți pentru a evalua stresul termic resimțit de o persoană în aer liber. UTCI măsoară impactul combinat al temperaturii aerului, umidității, vitezei vântului și radiației solare asupra confortului termic uman.