Deconspirarea mai dureaza 50 de ani (de Sabina Fati)

In vreme ce ofiterii de Securitate continua sa arunce pe piata documente compromitatoare despre victimele lor, cum a facut recent Tudor Stanica, fost colonel de militie, cu notele disidentului Gheorghe Ursu, numele tortionarilor raman ferecate in arhivele serviciilor secrete.

Fenomenul are loc, pe de o parte, din cauza „privatizarii dosarelor” de catre profesionistii politiei politice inca de la inceputul anilor ‘90, dupa cum se exprima chiar Ioan Talpes, seful spionajului autohton intre 1992 si 1998, iar pe de alta parte din cauza unor „proceduri exagerate, prevazute de lege si regulamentele CNSAS”, dupa cum a explicat Ticu Dumitrescu intr-un interviu in „Romania libera”.

Nenumaratele audieri si posibile contestatii la care au dreptul lucratorii de diverse ranguri ale Securitatii fac aproape imposibila deconspirarea lor.

„De ce sa ne miram atunci ca n-am deconspirat in sapte ani decat 200 de securisti?”, spune Ticu Dumitrescu, argumentand ca in mapa CNSAS exista in lucru peste 14.000 de nume ale ofiterilor din politia politica a regimului comunist.

In ritmul de pana acum, CNSAS ar avea nevoie de aproape 50 de ani doar pentru a publica in Monitorul Oficial aceste nume culese de cercetatori. Dar cum dosarele trimise la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii s-au inmultit exponential in ultimul an, probabil ca timpul necesar deconspirarii totale a ofiterilor ar putea prelungi existenta CNSAS pana in secolul viitor.

Detasati de prezent si avand la dispozitie de data aceasta si dosarele de cadre din arhivele PCR, UTC si UASCR, istoricii vor putea cel mai devreme peste 50 de ani sa faca un tablou al sistemului represiv autohton.

Deocamdata dosarul de cadre „Nicolae Ceausescu” poate fi vazut abia peste 30 de ani, iar cel al fostului presedinte Iliescu peste cel putin 50, fiindca Legea arhivelor (1996) stipuleaza ca documentele privind viata privata a unei persoane pot fi date publicitatii la 40 de ani de la moartea sa, iar cele personale la 75 de ani de la crearea lor.

Desecretizarea arhivelor comunismului tine de vointa politica a puterii, la fel ca si deconspirarea Securitatii, dar, in vreme ce unii ofiteri si informatorii sunt inca protejati de serviciile secrete, biografiile vinovate ale nomenklaturii comuniste ar putea iesi la iveala acum, cand Ion Iliescu nu mai are sanse sa revina in prim-planul scenei.

Zilele trecute, vechiul sef al Arhivelor Nationale a fost demis si inlocuit cu un istoric tanar, semn ca lucrurile ar putea sa se schimbe, iar specialistii sa se bucure de o deschidere a dosarelor ultimilor ani ai epocii ceausiste.

In schimb, deconspirarea Securitatii se dovedeste un proces de lunga durata, complicat si greu de monitorizat din afara serviciilor. Agentia Newsin a descoperit ca din cele 75.000 de dosare de contraspionaj si antiterorism declarate drept clasificate de SRI, anul acesta au fost desecretizate si trimise catre CNSAS doar 4.000.

Scoaterea la iveala a sistemului opresiv din arhivele comunismului si ale Securitatii va veni, deci, mult prea tarziu, devenind mai degraba un demers istoric decat unul moral.