Demers fără precedent inițiat de o avocată. Doi judecători CCR, contestați în instanță în plin scandal legat de pensiile magistraților / Ce susține ea și ce spune unul dintre judecătorii reclamați
Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a cerut Curții de Apel București suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș au fost numiți judecători la Curtea Constituțională, pe motiv că nu îndeplinesc condiția privind vechimea de 18 ani în domeniul juridic cerută de Constituție. Unul dintre judecătorii CCR contestați, Dacian Cosmin Dragoș, a spus, pentru HotNew,s că nu există dubii în privința îndeplinirii condițiilor legale și că, de fapt, acest demers este introdus „într-un moment vădit strategic”.
- CCR este așteptată în 16 ianuarie să pronunțe o decizie privind pensiile magistraților, după ce cei patru judecători numiți la propunerea PSD au boicotat ultimele ședințe ale Curții și au blocat proiectul Guvernului Bolojan care reduce pensiile magistraților și scade vârsta de pensionare.
- Pe lângă demersul împotriva celor doi judecători, avocata Silvia Uscov a dat în judecată și Guvernul, solicitând instanței suspendarea executării deciziei premierului privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
- HotNews a solicitat un punct de vedere și judecătorului Mihai Busuioc, însă acesta nu a răspuns solicitării.
Despre demersurile avocatei Silvia Uscov a scris duminică și G4Media.
Uscov: „Curtea Constituțională trebuie să fie un etalon al rigorii juridice”
Solicitările prin care avocata Silvia Uscov contestă numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a lui Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc au fost înregistrate pe 30, respectiv 31 decembrie la Curtea de Apel București. Ambele dosare au primit termene scurte – 5 ianuarie.
Contactată de HotNews, avocata Uscov a susținut că motivul contestării numirii celor doi judecători îl reprezintă neîndeplinirea condiției prevăzute de Constituție privind „pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”: „Cei 18 ani de experiență efectivă în aplicarea dreptului sau în formarea viitoarelor generații de juriști au fost concepuți de constituantă ca o garanție esențială a profesionalismului și independenței judecătorilor constituționali”.
„Domnul Mihai Busuioc, deși a ocupat funcții de înaltă responsabilitate – președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului, poziții de conducere la nivelul administrației centrale – a exercitat efectiv o profesie juridică doar aproximativ 9 ani, în calitate de Conducător de Carte Funciară la Judecătoria Sector 4 București. Restul carierei sale, oricât de valoroasă, s-a desfășurat în sfera administrației publice, unde funcțiile de conducere, management și control nu echivalează cu exercitarea nemijlocită a dreptului”, afirmă Silvia Uscov.
Și în cazul judecătorului Dacian Cosmin Dragoș, avocata susține că nu sunt îndeplinite condițiile exprese cerute de constituție.
„Domnul Dacian Cosmin Dragoș, deși un reputat specialist în drept administrativ și european, cu o carieră academică impresionantă, a predat la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și jumătate. Restul carierei sale didactice – peste două decenii – s-a desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative, care, oricât de relevantă pentru studiul administrației publice, nu constituie „învățământ juridic superior” în sensul constituțional al termenului”, a susținut avocata Uscov.
Dincolo de aspectele strict juridice, precizează Silvia Uscov, cele două numiri „ridică probleme mai profunde legate de legitimitatea și credibilitatea Curții Constituționale”.
„Într-o perioadă în care România traversează provocări majore legate de statul de drept și independența autorităților și instituțiilor sale, Curtea Constituțională trebuie să fie un etalon al rigorii juridice și al respectului față de Constituție. Cum poate Curtea să cenzureze actele altora pentru neconstituționalitate când propriii săi membri sunt numiți în încălcarea cerințelor constituționale exprese? Cum poate un judecător constituțional să se pronunțe cu autoritate asupra conformității legilor cu Constituția când legitimitatea sa în funcție este ea însăși contestabilă?”, întreabă retoric avocata Uscov.
Ce spune avocata despre contestarea celor doi judecători acum la 5 luni de la numirea lor
Întrebată de HotNews de ce a decis contestarea celor doi judecători acum, în plin scandal legat de pensiile magistraților și la cinci luni de la numirea lor la CCR, avocata Uscov a invocat că acum a avut timp să aprofundeze această problemă:
„Acum am avut timp, profitând de vacanța de iarnă, la fel ca în anii anteriori, când, de exemplu, am descoperit tot în vacanța de iarnă ca MCV era caduc la 01.01.2010 pentru ca am avut timp să studiez problema juridică. Apoi avem un termen maxim de 6 luni prevăzut de Legea contenciosului administrativ, care depinde cum e interpretat, așa ca era posibil să fie ultima șansă. Și trebuie să recunoaștem că, se pare, din ce în ce mai mulți oameni sunt nemulțumiți de activitatea CCR”.
Reacția judecătorului Dacian Dragoș
„Sesizarea, formulată de avocata unui partid politic, este introdusă într-un moment vădit strategic, la aproape șase luni de la numire, circumstanță care indică intenția de a deturna atentia de la alte teme sensibile și de a genera presiune și instabilitate la nivelul CCR. Dincolo de speculații cu privire la motivele demersului, pe fond acțiunea este vădit neîntemeiată”, a declarat pentru HotNews judecătorul CCR Dacian Dragoș.
El a precizat că vechimea în învățământul juridic a mai fost discutată și cu ocazia numirii, și „nu există dubii în acest sens”.
„Sintagma „învățământ juridic superior” cuprinde orice disciplină de drept predată la nivel universitar. Activitatea mea didactică și de cercetare a fost întotdeauna exclusiv în domeniul juridic; am îndeplinit condițiile de promovare pentru preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor din domeniul juridic, după standardele CNACDTU din acest domeniu; am fost validat în funcțiile de conferențiar și profesor prin ordin de ministru in domeniul „drept”; comisiile de concurs au fost alcătuite din cadre universitare din domeniul juridic; norma didactică a conținut întotdeauna exclusiv cursuri de drept- drept administrativ, dreptul UE; dețin abilitare de conducere a doctoratului în domeniul drept. Prin urmare, este îndeplinită condiția prevăzută de lege”, a explicat judecătorul CCR.
Contestații și împotriva Guvernului
Pe lângă cele două procese deschise împotriva celor doi judecători CCR, Silvia Uscov a dat în judecată în ultima zi a anului 2025 și Guvernul României, solicitând suspendarea deciziei premierului Bolojan privind constituirea comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Și în acest caz, Curtea de Apel București – condusă de Liana Arsenie – a stabilit termen pentru luni, 5 ianuarie.
O acțiunea îndreptată împotriva deciziei Guvernului privind constituirea comitetului de reformă a legislației în domeniul justiției a fost introdusă în 24 decembrie și de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu. Solicitarea acesteia privind suspendarea deciziei premierului Bolojan se va judeca pe 8 ianuarie tot la Curtea de Apel București.
Avocată în cadrul Baroul București, Silvia Uscov este membră AUR din vara acestui an. Printre clienții pe care i-a apărat în instanță Uscov se numără Elena Udrea.
Cine sunt judecătorii CCR contestați în instanță
Mihai Busuioc – A devenit judecător al CCR în iulie 2025, fiind numit de Senat la propunerea PSD.
Până la numirea în CCR, Mihai Busuioc a fost, din octombrie 2017, președinte al Curții de Conturi. Anterior, el a fost secretar general al Guvernului, funcție din care s-a făcut remarcat după ce a refuzat să plece în momentul declanșării conflictului dintre Sorin Grindeanu (actualul lider al PSD) și PSD-ul condus de Liviu Dragnea.
La un pas să fie demis din fruntea Guvernului, Sorin Grindeanu l-a înlocuit pe Busuioc din funcţia de secretar general al Guvernului cu Victor Ponta. Busuioc a refuzat, iniţial, să contrasemneze ordinul premierului Sorin Grindeanu prin care dispunea chiar eliberarea sa din funcție. Conflictul dintre Grindeanu și Dragnea s-a finalizat cu demiterea în Parlament a guvernului prin moțiune de cenzură.
El era considerat un apropiat al fostului lider PSD Liviu Dragnea. A fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării, în perioada în care instituţia era condusă Dragnea. După ce guvernul Ponta a picat în 2015, Busuioc a fost păstrat în guvernul tehnocrat la acest minister, de Vasile Dîncu.
Anterior, el a condus Agenţia Naţională de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta în 2012.
Busuioc a terminat Facultatea de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu din București și are cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare.
Numirea lui Mihai Busuioc la CCR a fost contestată, fără succes, la scurt timp după adoptarea deciziei de către Senat,
Lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva, a contestat administrativ la Curtea Constituțională a României (CCR) și la Senat numirea lui Mihai Busuioc, criticând tot neîndeplinirea condiției legate de vechimea de 18 ani în domeniul juridic.
Dacian Cosmin Dragoș – A fost numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României începând cu 13 iulie 2025, la propunerea președintelui Nicușor Dan.
Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este recunoscut ca o personalitate în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023).
El a contribuit la elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011). De asemenea, a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, potrivit aceleiași surse.
Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.
În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, decizie contra contrazicea verdictul dat de Universitatea Babeș-Bolyai în acest caz.
Potrivit CV-ului său, Dacian Cosmin Dragoș a terminat Dreptul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, are un master în drept și administrație publică la UBB și un doctorat în drept administrativ la aceeași universitate.
A urcat pe rând în cariera academică de la asistent, la lector și conferențiar, iar din aprilie 2013 este profesor universitar la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică.
INTERVIURILE HotNews.ro