Primele măsuri dorite de democrați
Odată ce Congresul își va schimba componența, din ianuarie, democrații vor putea bloca legile partizane promovate de republicani.
Ei au elaborat un plan pentru primele 100 de ore în care vor deține controlul asupra Camerei Reprezentanților, pe care New York Times l-a descris drept un „sprint legislativ de tip «șoc și uimire»”.
Democrații iau în calcul proiecte de lege menite să elimine taxele vamale, să pună capăt războiului cu Iranul și să reducă costurile asigurărilor de sănătate.
Vor exista tensiuni probabil în cadrul partidului, între aripa socialistă și cea moderată.
Democrații progresiști vor face și ei probabil presiuni pentru a promova politici precum impozitul pe avere, „Medicare pentru toți” și o reglementare strictă a inteligenței artificiale, care ar putea implica interzicerea dezvoltării „superinteligenței”.
Practic, scrie Politico, multe dintre propunerile înaintate de democrați vor fi, inevitabil, proiecte de lege cu caracter de mesaj pentru alegători.
Democrații vor încerca să modeleze opinia publică în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028 – și să pună bazele unei agende legislative pe care o pot pune în aplicare dacă vor câștiga o triplă majoritate guvernamentală în acel an.
Cât de ușor vor adopta democrații legile dorite?
Însă partidul nu va avea puterea necesară pentru a transforma aceste propuneri în legi, din două motive.
În primul rând, pentru ca un proiect de lege să treacă prin Senat, este nevoie ca 60 de senatori să fie de acord să-l supună la vot – iar democrații nu au această marjă.
În al doilea rând, Trump are dreptul de a exercita dreptul de veto asupra unui proiect de lege, cu excepția cazului în care acesta beneficiază de sprijinul a două treimi din membrii ambelor camere.
Democrații ar putea amenința cu blocarea unor proiecte de lege care trebuie adoptate neapărat, cum ar fi cele privind finanțarea guvernului sau majorarea plafonului datoriei.
Ideea ar fi aceea de a-i împinge pe republicani – și pe Trump – la un compromis ce ar duce la votarea proiectelor lor de lege.
Alternativ, democrații vor putea explora un potențial de colaborare bipartizană în jurul unor chestiuni precum criptomonedele sau altele.
Poziții bipartizane?
Va exista un sprijin bipartizan spre exemplu pentru încheierea războiului din Iran, dar Trump nu va putea fi forțat foarte ușor să renunțe.
Legea privind puterile de război pare să impună aprobarea Congresului pentru acțiuni militare de lungă durată, dar Trump a găsit modalități de a ocoli aceste prevederi.
În plus, ar fi nevoie de 67 de voturi – ceea ce ar însemna sprijin din partea republicanilor – pentru a trece peste veto-ul lui Trump, scrie CNN.
Unii democrați au discutat despre posibilitatea de a nu vota pentru finanțarea războiului, ceea ce ar constitui cel mai puternic instrument al Congresului pentru a-l opri.
Poziția puternică bipartizană de opoziție față de ridicarea parțială a sancțiunilor impuse Rusiei, pentru cumpărarea de motorină de la Vladimir Putin, sugerează de asemenea un posibil consens care ar putea restrânge acțiunile lui Trump în această direcție.
Profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu a observat că acordul comercial cu Rusia și suspendarea sancțiunilor încalcă în mod clar o lege din 2022, dar că majoritatea republicană din Senat a împiedicat un vot pe această temă.
„În măsura în care un vot bipartizan devine posibil și știm că majoritatea parlamentarilor, senatori sau reprezentanți, sunt ostili politicii externe a lui Donald Trump, cu siguranță Donald Trump, care este un tranzacționist, își va modera politicile”, crede Pîrvulescu.
Critici bipartizane au venit și pe tema retragerii trupelor SUA din Europa, iar un plan așteptat al Pentagonului în această privință ar putea să pună administrația în conflict cu majoritatea din Congres.
Încep anchetele
Un lucru mai clar: câștigarea Camerei Reprezentanților le conferă democraților competențe de anchetă semnificative, inclusiv dreptul de a solicita documente și de a cita martori.
Aceștia au indicat că intenționează să demareze anchete care să îl vizeze pe Trump și legăturile dintre interesele de afaceri ale familiei sale și atribuțiile sale prezidențiale.
Și oficialii și aliații lui Trump ar putea face obiectul unor anchete.
„Dacă ați furat de la poporul american, dacă l-ați înșelat sau dacă l-ați nedreptățit, începând din prima zi a noului Congres, îi vom trage la răspundere pe escroci”, a declarat liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, la un miting recent.
Elon Musk și contractele sale ar putea fi vizați de anchete.
Unii membri ai partidului doresc, de asemenea, anchete asupra unor instituții guvernamentale precum Departamentul de Justiție și FBI, care sunt conduse de aliați ai lui Trump și care i-au urmărit pe dușmanii săi politici.
„Încă din prima zi, trebuie să deschidem anchete asupra șefilor fiecăreia dintre aceste agenții”, a declarat Alexandria Ocasio-Cortez în cadrul unei ședințe publice organizate în Maine luna trecută.
Blocajul din Senat
Președintele are nevoie de sprijinul Senatului pentru a face numiri în funcții de putere.
O majoritate a senatorilor trebuie să voteze pentru a confirma candidații propuși de președinte pentru funcțiile ministeriale din cabinet și pentru posturile de judecători la Curtea Supremă.
Cu noua majoritate din Senat, democrații vor putea să blocheze nominalizările lui Trump.
„Unul dintre motivele pentru care vrem să facem tot ce ne stă în putință pentru a recâștiga Senatul este acela de a nu-l lăsa pe Trump să numească judecători atât de oribili – judecători MAGA – la Curtea Supremă și la instanțele inferioare”, a declarat liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, pentru NBC News în septembrie.
Unii dintre judecătorii actuali au depășit cu mult vârsta de pensionare – printre aceștia numărându-se conservatorii Clarence Thomas, în vârstă de 78 de ani, și Samuel Alito, în vârstă de 76 de ani.
Judecătorul Alito a exclus posibilitatea de a se pensiona înainte ca componența Congresului să se schimbe, iar judecătorul Thomas ar dori, de asemenea, să rămână în funcție.
O nouă procedură de destituire?
În 2018, la jumătatea primului mandat al lui Trump, democrații au preluat controlul asupra Camerei Reprezentanților, dar nu și asupra Senatului. Comisiile Camerei au lansat rapid zeci de anchete privind afacerile sale, modul în care a gestionat anchetele privind Rusia și posibile conflicte de interese.
La puțin peste un an după alegerile intermediare din 2018, după luni de apeluri din partea stângii pentru punerea sub acuzare, Camera a votat, în mare parte pe linii de partid, pentru punerea sub acuzare a lui Trump.
Democrații l-au acuzat pe Trump că a pus la cale un plan de a trișa la viitoarele alegeri prezidențiale, exercitând presiuni asupra Ucrainei pentru a fabrica știri negative despre Joe Biden și blocând apoi supravegherea din partea Congresului.
Ulterior, Trump a fost achitat în Senatul controlat de republicani pentru ambele capete de acuzare.
În 2021, Trump a fost supus procedurii de destituire – și achitat – pentru a doua oară, pentru incitarea la atacul din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA.
Partidul Democrat nu este sigur că vrea să facă asta din nou. Kamala Harris și Hillary Clinton au declarat că nu susțin punerea sub acuzare a lui Trump și că partidul ar trebui să-și concentreze eforturile în altă direcție.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, pare însă a fi o țintă mai probabilă pentru punerea sub acuzare. Dacă democrații vor continua această inițiativă, ea ar putea beneficia de sprijinul membrilor ambelor partide.
Ordine executive și un președinte „încolțit”
Analiștii se așteaptă acum ca Trump să recurgă din ce în ce mai des la ordine executive din cauza blocajului din Congres.
Președintele a anunțat deja că are de gând să își folosească dreptul de veto pentru a bloca proiectele „nebunești” de lege ale democraților.
Dar a sugerat și că ar putea colabora pe unele teme precum imigrația.
În cele din urmă, multe depind încă de președinte. Iar unele voci au spus că se tem că Trump va deveni furios și instabil.
Într-o apariție la emisiunea The View, fosta secretară de stat Hillary Clinton a spus că „Trump a devenit tot mai dezechilibrat.”
„Dacă reușim să câștigăm atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul, ceea ce sper să se întâmple, cred că va scăpa și mai mult de sub control, pentru că se va simți încolțit. Cred că va fi furios”, a mai spus ea.
„Cred că va riposta în toate direcțiile, dar măcar vom avea o pârghie prin care să încercăm să-l tragem la răspundere prin Congres, și asta ar trebui să fie și misiunea lui”, a adăugat Clinton.
