Dezbatere aprinsa in US Navy: Mai avem nevoie de portavioane?
Portavioanele folosite de US Navy fac, in prezent, obiectul unei dezbateri aprinse in Statele Unite, dupa ce un ofiter superior din marina a prezentat un raport in care afirma ca navele uriase reprezinta niste „relicve costisitoare” in noua era a razboiului. Documentul realizat de capitanul Henry Hendrix a fost criticat insa de alti ofiteri si de diferiti politicieni, care afirma ca portavioanele sunt „un element vital al fortei militare a SUA”. Care ar fi argumentele pro si contra pastrarii portavioanelor in serviciu?
Intr-un material intitulat „Sunt portavioanele pe care sa devina specii pe cale de disparitie in Statele Unite?”, AFP precizeaza ca discutia despre valoarea navelor de lupta de mare tonaj a fost reluata in contextul reducerilor bugetare din Statele Unite, care au afectat si Pentagonul. Potrivit planurilor financiare, Departamentul american al Apararii urmeaza sa cunoasca reduceri de peste 500 de miliarde de dolari in urmatorul deceniu.
In acesta situatie, capitanul Hendrix a pus sub semnul intrebarii eficienta portavioanelor, afirmand ca acestea
documente
(28 Mar 2013) PDF, 2MB
sunt din ce in ce mai vulnerabile la noile arme, iar operarea lor este mult prea costisitoare. Raportul sau – intitulat “At What Cost A Carrier?” – a fost publicat de catre Center for a New American Security, un think-tank ce are legaturi apropiate cu administratia lui Barack Obama. De la crearea sa in urma cu sase ani, centrul a devenit una dintre cele mai respectate voci in chestiuni militare, in special in cele legate de cheltuiieli.
Documentul afirma ca America ar trebui sa renunte treptat la portavioane si sa cheltuie fondurile economisite pe mijloace mai putin costisitoare si mai eficiente pentru a-si apara interesele, ca de exemplu rachetele de mare precizie si aparate de atac fara pilot (drone).
Valoarea navelor militare de mare tonaj este pusa in pericol de costurile lor, de vulnerabilitatea la atacuri si de o convingere tot mai puternica ca portavioanele „sunt in mod surprinzator irelevante pentru conflictele din aceste vremuri”.
Iata cateva dintre argumentele lui Hendrix:
* Dupa 100 de ani, portavionul se apropie rapid de sfarsitul vietii sale strategice folositoare.
* Schimbarile produse in confruntarile navale au facut ca portavioanele sa nu mai poata fi capabile sa se apropie suficient de mult de tinte pentru a actiona in mod eficient sau sa supravietuiasca intr-o era a imaginilor captate prin satelit, care le pot detecta imediat prezenta, si a rachetelor precise cu raza lunga de actiune.
In interiorul USS George Washington (Manila, oct. 2012)
Foto: Agerpres
* Potrivit legilor americane, armata este obligata sa mentina active 11 portavioane. Zece sunt in serviciu in acest moment dupa retragerea navei USS Enterprise, ce urmeaza sa fie inlocuita in 2017 cu USS Gerald Ford, prima din noua generatie de portavioane (super-carriers).
Hendrix subliniaza ca pretul noilor nave transportoare de avioane este de 13.6 miliarde pe bucata, ceea ce reprezinta dublul fata de costul ultimului portavion fabricat, USS George H.W. Bush.
* Armata cheltuie 4.7 miliarde de dolari pe cercetarea si dezvoltarea noii clase de portavioane.
* Ofiterul afirma ca SUA cheltuie 6.5 milioane de dolari pe zi pentru un singur grup de lupta, care include, pe langa portavion, alte cinci nave de razboi, un submarin de atac, o flotila de circa 80 de avioane si elicoptere, precum si un echipaj total de circa 6.700 de persoane.
„Rentabilitatea investitiei este insa neinsemnata”, afirma capitanul Hendrix, dand ca exemplu cele aproximativ 1000 de avioane de atac F/A-18, despre care sustine ca au lansat in total circa 16.000 de bombe, adica fiecare aparat a lansat 16 bombe in 10 ani. Potrivit ofiterului, daca sunt luate in calcul toate costurile functionarii unui portavion, se ajunge la un pret urias, de 7.5 milioane de dolari pentru fiecare bomba.
Pe de alta parte, costul lansarii unei rachete de croaziera Tomahawk este de aproximativ 2 milioane de dolari pe bucata. Hendrix sustine ca este „mult mai inteligent” sa te bazezi pe rachete ieftine lansate de pe nave si submarine.
* De asemenea, constructia a cinci distrugatoare inarmate cu Tomahawk costa in jur de 10 miliarde de dolari, iar costurile operararii lor nu depasesc 1.8 milioane de dolari pe zi.
* In afara de costurile mari, portavioanele sunt din ce in ce mai expuse rachetelor tot mai sofisticate.
Un aparat J-15 la bordul portavionului chinez Liaoning
Foto: Agerpres
Este data ca exemplu racheta chineza Dong-Feng 21 (DF-21D), relativ ieftina, despre care analistii militari sustin ca poate scoate din functiune un portavion, privand astfel flota americana de suprematie pe marile lumii. „Riscul ca un portavion sa sufere o lovitura care sa-l scoata din lupta, fara sa-l scufunde cu adevarat, ramane ridicat”, a scris Hendrix.
De altfel, fostul sef al Pentagonului, Robert Gates, a vorbit intr-un discurs tinut in 2010 despre pericolul rachetelor anti-nave si a altor arme sofisticate, intrebandu-se daca se merita cheltuite miliarde de dolari pe constructia altor portavioane: „Chiar avem nevoie cu adevarat de 11 grupuri de atac pentru alti 30 de ani, cand nicio alta tara din lume nu are mai mult de un portavion?”
Rachetele performante si submarinele „invizibile” ar putea „pune capat sanctuarului operational de care marina noastra s-a bucurat in Pacificul de vest pentru cea mai mare parte a ultimilor sase decenii”, a afirmat Gates. Fostul secretar al Apararii a spus ca portavioanele sunt posibile „active cu durata limitata”.
* Hendrix se declara in favoarea unui rol mai important pentru drone, in special pentru sistemele de lupta aerian, care pot fi configurate sa transporte armament, dar si sa efectueze misiuni de supraveghere si recunoastere. Anul trecut, de exemplu, aparatul X-47B (produs de Northrop Grumman) a efectuat teste cu succes pe puntea portavionului Harry S. Truman. O alta firma din San Diego, General Atomics, dezvolta un vehicul similar – Sea Avenger.
Hendrix vrea ca Marina americana sa-si accelereze programul ce vizeaza sisteme de lupta aeriene efectuate de drone, sugerand anularea programului Joint Strike Fighter si folosirea economiilor pentru extinderea productiei de aparate Hornet. In acelasi timp, el cere dezvoltarea de sisteme de drone ce pot actiona de pe portavioane si nave amfibii mai mici.
In opinia ofiterului, beneficiile utilizarii dronelor ar fi desfasurarea lor doar atunci cand e necesar, reducerea costurilor de personal si ale celor operationale, extinderea duratei de viata cu mai multe decenii.
* Concluzia raportului este ca „portavionul a avut perioada sa de glorie, dar, sa continui sa aderi la 100 de ani de traditie aviatica, chiar si in fata unei provocari directe, semnaleaza un esec al imaginatiei si prefigureaza declinul”.
Argumentele sustinatorilor portavioanelor:
* Cei mai multi ofiteri din marina americana considera insa portavioanele drept „cruciale”, mai ales in conditiile in care China a lansat la apa primul sau portavion (citeste despre Liaoning in materialul: China isi arata coltii? De ce sunt nervosi americanii?).
* Pete Daly, un viceamiral in rezerva si fost sef al grupului de lupta USS Nimitz, a afirmat ca portavioanele sunt un „element vital” al puterii militare a SUA.
Fostul ofiter, care acum conduce US Naval Institute, a declarat ca, pentru a lovi tinte ascunse adanc, avioanele de lupta de pe portavioane sunt mult mai eficiente decat rachetele Tomahawk.
De asemenea, el crede ca scoaterea din functiune a unui portavion cu o racheta „este foarte, foarte dificila”. Chiar si despre rachetele chinezilor a spus ca sunt „o amenintare suplimentara ce trebuie luata in considerare”, adaugand ca „US Navy este foarte constienta de aceasta si are planuri cu care sa o combata”.
* In opinia lui Daly, costurile unui portavion trebuie comparate cu fondurile uriase ce sunt necesare pentru
Reparatii pe USS Dwight D. Eisenhower (ianuarie 2013)
Foto: Agerpres
protectia si aprovizionarea bazelor si a trupelor de la sol, lucru dovedit de razboaiele din Irak si Afghanistan.
* In plus, portavioanele pot fi deplasate spre o zona de conflict fara implicatiile politice ce decurg din decizia de a desfasura trupe la sol.
„Americanii sunt foarte ingrijorati de angajamentele militare pe teren, nu exista nicio dorinta de a merge intr-un loc si de a sta acolo zece ani. Ai insa aici o forta care se poate deplasa intr-o locatie, poate indeplini misiunea si apoi sa plece rapid sau sa ramana cat timp e necesar. Dinamica politica a acestui fapt e complet diferita”, a spus Daly.
* „Marina ramane dedicata flotei sale de portavioane, misiunilor de razboi asigurate de aviatia navala si imbunatatirii acestora in timp ce mergem inainte”, a declarat si Christopher Servello, un purtator de cuvant al US Navy.
* Expertii afirma ca trebuie avute in vedere si beneficiile pe care portavioanele le aduc economiilor din orasele americane in care sunt stationate. San Diego, de exemplu, gazduieste doua portavioane: Carl Vinson si Ronald Reagan, iar unele surse afirma ca ar putea primi si nava Gerald Ford, din noua generatie de nave militare de mare tonaj. Anual, economia locala castiga sute de milioane de dolari.
* Eric Wertheim, analist pe probleme de aparare la US Naval Institute, e de parere ca „amenintarile la adresa portavioanelor nu sunt mai mari astazi decat erau in perioada de varf a Razboiului Rece. Portavionul… este inca important dintr-o multime de motive, inclusiv a prezentei pe care o impune. E un lucru linistitor pentru aliatii nostri si o sursa de precautie pentru dusmanii potentiali”.
* Unii analisti au pus sub semnul intrebarii si teoria lui Hendrix ca, in timp, folosirea pe scara tot mai mare a rachetelor ar putea reduce rolul portavioanelor. Congresmanul republican Duncan Hunter a spus ca „diferite sisteme de armament, platforme aeriene si de transport cunosc avansuri tehnologice, lucru care face portavioanele si mai necesare. Un exemplu este configurarea aparatului F-35 ca sa aterizeze pe platformele portavioanelor, lucru care inseamna ca vom putea sa furnizam capacitati de atac rapide de oriunde in lume”.
In prezent exista in lume 22 de portavioane in activitate sau rezerva, operate de 10 tari.
- Statele Unite – 10 portavioane in activitate, unul in rezerva si alte trei aflate in constructie
- Italia – 2 portavioane in activitate
- India – unul in activitate, doua in constructie si un altul reconditionat
- Marea Britanie – unul in serviciul activ, doua in faza de constructie
- Brazilia – unul in activitate
- China – unul in activitate
- Franta – unul in activitate
- Rusia – unul in serviciul activ
- Spania – unul in activitate, unul in rezerva
- Thailanda – unul in activitate
Lista portavioanelor americane in activitate si porturile de stationare:
- Norfolk (Virginia): USS Dwight D. Eisenhower, USS Theodore Roosevelt, USS Abraham Lincoln, USS Harry S. Truman, USS George H.W. Bush
- San Diego (California): USS Carl Vinson, USS Ronald Reagan
- Everett (Washington): USS Nimitz
- Bremerton (Washington): USS John C. Stennis
- Yokosuka (Japonia): USS George Washington
Surse: AFP, utsandiego.com, Wikipedia
INTERVIURILE HotNews.ro