Din cele șase state NATO testate de dronele din războiul Rusiei în Ucraina, cel mai grav incident a avut loc la Galați. Cum au reacționat vecinii

În cazul dronelor din Polonia, a fost pentru prima oară în istorie cand NATO a deschis focul pe teritoriul european împotriva tehnicii militare a Rusiei. La Galați, avioanele noastre nu au tras, dar incidentul e mai grav: drona rusească n-a  lovit o casă, ci un bloc din care aproximativ 70 de oameni au fost evacuați.

• „Societatea poloneză era pregatită” pentru o provocare din partea Rusiei, a observat în 2025 analistul polonez Szymon Polewka, după ce aproape 20 de drone ale Moscovei au intrat în Polonia.

Dronele rusești sau cele ucrainene rătăcite au ajuns până acum, în ultimii ani, în cel puțin șase state de pe flancul estic al NATO: Croația, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România.

Incidentele s-au înmulțit în ultimii doi ani, când dronele au devenit principala armă din arsenalele Rusiei și Ucrainei, vizate fiind în special statele baltice, România și Polonia.

Cea mai amplă incursiune de până acum s-a petrecut în Polonia, în septembrie anul trecut, când în jur de 20 de drone au intrat în spațiul aerian al țării, iar unele au fost doborâte de avioanele aliate ridicate în aer.

Judecând după faptul că doi oameni au fost răniți iar 70 evacuați din blocul lovit la Galați, populația civilă fiind direct afectată, incidentul din România poate fi considerat a fi cel mai grav din ultimii ani.

„Societatea poloneză era pregătită”

Incidentul din Polonia, în timpul căruia mai multe drone rusești au fost vânate și doborâte deasupra Poloniei de avioanele NATO, a stârnit anxietate pe flancul de est și critici dure la adresa Moscovei din partea aliaților occidentali.

Societatea poloneză era însă oarecum pregătită pentru o astfel de provocare, a observat la momentul respectiv analistul polonez Szymon Polewka, de la Institutul din Varșovia. Cazul a arătat, de asemenea, că clasa politică poloneză, altfel divizată, asemenea societății, a fost unită și a comunicat clar cu cetățenii, a spus Polewka.

Polonia a solicitat consultări de urgență în NATO în temeiul articolului 4.

Nu doar că avioanele ridicate în aer de polonezi și de aliați au doborât unele drone, dar în urma incidentului și a solicitării Varșoviei, NATO a anunțat o misiune de apărare a flancului estic, botezată Santinela Estică. 

Articolul 4 a fost invocat și de Estonia, tot în 2025, după ce trei avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian estonian.

Cădere de guvern în Letonia

În Letonia, căderea dronelor ucrainene rătăcite peste un depozit petrolier a provocat o gravă criză politică.

Criza a fost declanșată de decizia prim-ministrei Evika Silina de a-l demite pe ministrul Apărării Andris Spruds, pentru că nu a activat sistemele anti-drone suficient de repede.

Ulterior, partidul lui Spruds, aflat în coaliția de guvernare, s-a retras și a provocat căderea guvernului.

Ucraina a încheiat un acord cu Lituania și e gata să facă același lucru cu România

În acest timp, Lituania s-a grăbit să încheie un acord cu Ucraina, pentru a implementa o tehnologie anti-dronă eficientă.

Anunțul a fost făcut la summitul B9 de la București, acum două săptămâni, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că un acord similar este discutat și cu România.

Liderul de la Kiev a răspuns atunci când a fost întrebat de HotNews ce ar trebui să facă Bucureștiul cu dronele rusești intrate în spațiul aerian al României. 

„Vom ajuta. De exemplu, astăzi am semnat cu președintele Lituaniei, Gitana Nauseda, un acord în privința dronelor. Cred că o vom face, categoric, și alături de România, lucrăm la asta. Include în primul rând expertiza noastră, să-i trimitem pe oamenii noștri într-o țară sau alta”, a declarat Zelenski.

„Este vorba despre cum să fie făcută apărarea, adică know-how-ul pe apărare. Asta este ceea ce avem și suntem gata să ajutăm. Cred că documentul va fi gata în scurt timp. Documentul va fi pregătit și implementat. Noi vom face tot ceea ce putem, experții îl vor verifica”, a mai declarat șeful statului ucrainean.

Ce s-a întâmplat în celelalte țări

Unul dintre primele incidente de acest tip a avut loc în Croația, încă din martie 2022, când o dronă militară de fabricație sovietică (Tu-141), venită din direcția Ucrainei, s-a prăbușit la Zagreb.

Ulterior, incidentele s-au înmulțit. Primele incidente confirmate în România au avut loc în septembrie 2023. Autoritățile au găsit bucăţi dintr-o dronă rusească în judeţul Tulcea, în localitatea Plauru, din comuna Cetalchioi.

În septembrie 2024, o dronă de tip Shahed atribuită Rusiei s-a prăbușit în Letonia, după ce a intrat dinspre Belarus/Rusia. Incidentul a determinat NATO și statele baltice să ceară consolidarea apărării aeriene regionale.

Tot în 2024, mai multe drone rusești au intrat sau s-au prăbușit pe teritoriul românesc în zona Deltei Dunării și a județului Tulcea, în timpul atacurilor asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. NATO a ridicat în repetate rânduri avioane F-16.

În iulie 2025, două drone rusești de tip Gerbera au pătruns în spațiul aerian lituanian. Una dintre ele avea încărcătură explozivă.

Apoi, în august, o dronă a intrat în spațiul aerian estonian, în regiunea Tartumaa – primul incident confirmat de acest tip în Estonia.

Cea mai amplă incursiune rusească a avut loc în Polonia

Cel mai grav incident înregistrat până la incursiunea de la Galați a avut loc în septembrie în Polonia. 

Între 19 și 23 de drone rusești neînarmate au intrat în spațiul aerian al Poloniei. 

Forțele Aeriene Poloneze și aliații NATO staționați în Polonia au ridicat în aer avioanele și câteva drone au fost doborâte.

La puțin timp după, guvernul polonez a invocat articolul 4 al NATO, privind consultarea aliaților. 

Drept răspuns, NATO a anunțat operațiunea Santinela Estică.

Tot în septembrie 2025, Estonia a invocat articolul 4 după ce trei avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian estonian.

Dronele ucrainene stârnesc tensiuni în statele baltice

Incidentele par să se fi înmulțit în 2026, iar statele baltice au fost vizate de mai multe incursiuni ale unor drone ucrainene.

În martie 2026, o dronă ucraineană despre care Kievul a spus că a fost deviată de bruiajul rusesc s-a prăbușit în districtul Varėna, aproape de granița cu Belarus.

În aceeași lună, o dronă a lovit coșul centralei de la Auvere, în nord-estul Estoniei. Autoritățile au spus că drona venise dinspre spațiul aerian rusesc. Drone au căzut în aceeași lună și în Letonia, în municipalitatea Krāslava și în apropiere de Rēzekne.

Apoi, în luna mai, două drone ucrainene au lovit rezervoare petroliere goale la Rēzekne, în Letonia. Criza politică rezultată a dus la demiterea ministrului apărării și apoi a prim-ministrei Letoniei și a guvernului.

Kievul a insistat că dronele sale au fost deviate de bruiajul rusesc. În ciuda sprijinului neechivoc acordat Ucrainei, oficialii estonieni au transmis Kievului că incursiunile în spațiul aerian nu sunt de ajutor și au declarat că se așteaptă ca Ucraina să-și controleze mai bine dronele. 

Tot în mai, un avion NATO – un F-16 românesc – a doborât o dronă ucraineană în Estonia. NATO a declarat pentru Reuters că a fost pentru prima dată când misiunea sa militară din Țările Baltice a „lansat o rachetă în apărarea Alianței” de când cele trei state au aderat în 2004.

Iar pe 20 mai, parlamentarii lituanieni au fost nevoiți să se adăpostească în subteran, pe măsură ce o dronă se apropia de Vilnius.

Racheta care a lovit Polonia

Separat de incidentele cu drone, în primul an al războiului Rusiei din Ucraina, o rachetă a ucis două persoane în Polonia. 

Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie 2022, în satul Przewodów din estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. Două persoane au murit după ce o rachetă a lovit un depozit de cereale, în timpul unuia dintre cele mai mari bombardamente rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Inițial au existat temeri că Rusia a lovit direct un stat NATO, ceea ce a provocat reuniuni de urgență în NATO.

Ulterior, ancheta poloneză și evaluările NATO au concluzionat că racheta era foarte probabil una ucraineană de apărare antiaeriană S-300, lansată pentru interceptarea unui atac rusesc și deviată accidental. 

Totuși, Polonia și NATO au spus că responsabilitatea finală aparține Rusiei, pentru că atacul masiv asupra Ucrainei a creat situația respectivă.