Din nou esec in negocierile privind Kosovo

S-a schimbat ceva fundamental in atitudinea comunitatii internationale fata de Serbia. Intai de toate, punctul de vedere al Belgradului – respectiv refuzul sau de a accepta o eventuala independenta a provinciei Kosovo – a inceput sa fie luat in consideratie.

S-a ajuns astfel ca simbata, la Viena, liderii sarbi si reprezentantii albanezilor din Kosovo sa nu poata cadea de acord asupra textului referitor la viitorul statut al provinciei Kosovo, propus de mediatorul ONU Martti Ahtisaari.

„Regret sa spun ca nu a existat o disponibilitate a partilor de a renunta la pozitiile lor anterioare”, a declarat Ahtisaari intr-o conferinta de presa.

Reprezentantii Serbiei au respins total propunerea mediatorului de a asigura o suveranitate extinsa provinciei Kosovo, sub supraveghere internationala, in timp ce albanezii din regiune cer independenta acestei provincii din sudul Serbiei, populata in proportie de 90 la suta de etnici albanezi.

„Nu mai am nici o indoiala ca nu exista nici o posibilitate de reconciliere a pozitiilor celor doua parti”, a adaugat Ahtisaari.

La rindul sau, presedintele sarb Boris Tadici a aratat ca „Serbia isi pastreaza angajamentul de a negocia o solutie de compromis”. El a reafirmat ca independenta provinciei Kosovo ramane „complet inacceptabila” in opinia Belgradului.

Primul ministru sarb, Voislav Kostunita, a criticat planul Ahtisaari pentru „incalcarea brutala” a Cartei Natiunilor Unite. „Se doreste amputarea a 15 la suta din suprafata teritoriului sarbesc”, a spus el.

„Documentul domnului Ahtisaari nu se sprijina pe observatiile celor doua parti, ci doar pe pozitia Pristinei”, a acuzat premierul sarb.

Serbia – posibil candidata la UE

Lucrul acesta parea imposibil cu doar putina vreme in urma. Numai ca, saptamina aceasta, Comisarul UE pentru extindere Olli Rehn declara ca este foarte probabil ca Serbia sa dobindeasca anul viitor statutul de candidat la Uniunea Europeana.

“Pare un plan prea ambitios, dar posibil in circumstante normale”, a spus Rehn dupa o intalnire la Belgrad cu oficiali sarbi. Pentru asta Serbiei i se cere sa urgenteze cooperarea cu Tribunalul International pentru Crime de Razboi in fosta Iugoslavie (ICTY), respectiv sa predea la Haga pe fostii lideri sirbi bosniaci, Karadzici si Mladici.

Exact acum un an negocierile Belgrad-ICTY erau inghetate deplin. Acum, trecutul dificil al acestei relatii pare sa fi fost sters cu buretele iar autoritatile europene par dispuse la compromisuri care sa sprijine consolidarea democratiei la Belgrad si, pe de alta parte, sa duca la o solutie privind statutul Kosovo.

Primavara aceasta se anunta una fierbinte, atita timp cit ONU va incerca sa ofere o solutie finala si cit viitorul Kosovo genereaza diviziuni intre guvernele europene

.

Un oficial de rang inalt din cadrul Comisiei Europene a declarat recent pentru Financial Times ca lipsa de consens intre statele membre ale Uniunii, cu privire la recunoasterea Kosovo, afecteaza eforturile privind redactarea unei rezolutii ONU pe aceasta tema.

Pozitia oficiala a Uniunii Europene este in favoarea unei rezolutii ONU, redactata in baza eforturilor depuse de Martti Ahtisaari. Statele membre ale UE au insa divergente cu privire la modul in care poate fi depasita opozitia Serbiei fata de independenta Kosovo.

In timp ce Marea Britanie, care tinde sa recunoasca independenta Kosovo, considera ca ar putea fi nevoie ca acordul sa fie impus, nu negociat, state precum Grecia, Ciprul si Spania nu sunt de acord cu o astfel de pozitie.

Problema este cu atat mai sensibila cu cat planul intocmit de Ahtisaari risca sa fie respins de Rusia in cadrul ONU. Statele Unite si Marea Britanie se tem, insa, ca Balcanii de Vest vor ramane o sursa de instabilitate in Europa, daca statutul provinciei Kosovo nu este stabilit in urmatoarele cateva luni.

Planul Natiunilor Unite propune o suveranitate extinsa a provinciei Kosovo, sub supraveghere internationala, condusa de Uniunea Europeana. Documentul mai stipuleaza ca provincia Kosovo va putea adera la organizatiile internationale, va putea vota o Constitutie a sa proprie, un drapel si un imn national.

Unele orase sarbesti vor avea dreptul la un anumit grad de autonomie, iar locurile cu mostenire culturala si religioasa vor beneficia de o protectie deosebita. In acelasi timp, populatia sarba refugiata (circa 100.000 de persoane) va avea dreaptul sa se intoarca in Kosovo.

Noul Kosovo se va dota, potrivit planului Ahtisaari, cu un „departament de securitate profesionist, multietnic si democratic”, cu o politie unificata si o armata restransa, formata din 2.500 de efective.

Cu toate acestea, impunerea legii si mentinerea ordinii publice va fi incredintata tot unei forte internationale, iar cei 17.000 de militari NATO prezenti in teritoriu din 1999 vor ramane in regiune, cel putin intr-o prima perioada.